Mai mult de două treimi (68%) dintre părinţi cred că digitalizarea poate îmbunătăţi calitatea educaţiei, iar 27% văd dovezi „clare” că reforma digitală funcţionează în prezent, arată un studiu publicat joi de Federaţia Naţională a Părinţilor - EDUPART, citat de Agerpres.
Cercetarea arată că, în mediul urban, unul din trei părinţi este mai critic faţă de sistemul de educaţie, deşi are resurse mai mari, scepticismul urban derivând din contactul direct cu „ineficienţele, nu din neîncredere structurală”.
„Există două mari orientări educaţionale: una tradiţională (gramatică, religie, istorie) şi una modern-pragmatică (informatică, limbi străine, ştiinţe). Împreună explică 65% din variaţia valorilor educaţionale”, indică studiul.
Totodată, 54% dintre părinţi sprijină simultan valorile morale şi competenţele moderne.
Conform studiului există trei profiluri distincte de părinţi: tradiţionalişti - 46%, mai ales din mediul rural; pragmatici - 38%, axaţi pe utilitate şi piaţa muncii; civici - 16%, asociaţi cu educaţia superioară şi valori democratice.
Părinţii civici au cea mai mare încredere în şcoală şi în profesori, relevă acelaşi studiu.
În mediul rural, lipsa comunicării este percepută ca indiferenţă, în timp ce în urban este interpretată ca lipsă de transparenţă.
Aproape două treimi (64%) dintre părinţi cred că familia este principalul responsabil pentru prevenirea consumului de droguri, în timp ce doar 22% indică statul sau autorităţile, iar 9% - şcoala.
Potrivit cercetării, părinţii cu un nivel ridicat de încredere în stat au o probabilitate de 2,8 ori mai mare să considere că autorităţile trebuie să intervină.
„Educaţia profesională este sprijinită în special de părinţii cu venituri mici (+37% faţă de media naţională). Pentru aceştia, formarea profesională e mai degrabă strategie de supravieţuire decât alegere vocaţională. Părinţii cu studii superioare tind să respingă educaţia profesională (-0,24 coeficient logistic). Ei o percep ca „opţiune de risc” pentru mobilitatea socială. Mediul rural are un capital moral mai mare decât civic. Responsabilitatea şi disciplina sunt mai valorizate decât participarea şi gândirea critică”, mai arată studiul.
Peste 70% dintre părinți au „încredere mare” în şcoală
Totodată, relevă studiul, 74% declară că au „încredere mare” în şcoală, faţă de doar 39% în administraţia locală şi 27% în minister.
Opt din 10 părinţi susţin că „şcoala este cea mai sigură investiţie pentru viitorul copilului”, educaţia rămânând un simbol al speranţei colective, nu doar un serviciu public.
Doar 36% dintre părinţi cred că reforma curriculară a fost explicată clar.
De asemenea, studiul relevă că deficitul de comunicare devine principalul obstacol al reformei, nu conţinutul acesteia.
„În ansamblu, părinţii definesc educaţia ca spaţiu de stabilitate şi recunoaştere, nu doar de învăţare. Într-o societate tensionată, şcoala rămâne unul dintre ultimele locuri unde încrederea se mai poate reconstrui”, este una din concluziile sondajului.
Colectarea de date a fost realizată de Federaţia Naţională a Părinţilor - EDUPART, în perioada aprilie - iunie 2025, având la bază un eşantion de 19.183 de părinţi despre care s-au cules informaţii despre mediu de rezidenţă (urban/rural), regiune istorică, nivel educaţional, vârstă şi sex.
Instrumentul de cercetare a fost un chestionar standardizat aplicat online, incluzând 30 de întrebări tematice despre: comunicarea şcoală-părinte, satisfacţia faţă de instituţiile educaţionale, percepţiile despre reformă şi digitalizare, orientările valorice privind disciplinele şcolare, atitudinile faţă de educaţia profesională.
Datele au fost ponderate pentru a asigura reprezentativitatea populaţiei de părinţi cu copii în învăţământul preuniversitar, conform structurii INS 2024.
Editor : C.L.B.
