Caracatiţele, crabii şi homarii sunt capabili să simtă durerea și suferinţa, potrivit unui studiu inițiat de guvernul britanic, care a adăugat aceste creaturi pe lista ființelor care posedă simțuri și care urmează să beneficieze de protecţie în conformitate cu noile legi privind bunăstarea animalelor, scrie CNN.
Raportul specialiștilor de la London School of Economics a analizat 300 de studii științifice pentru a evalua dovezile de senzitivitate și au ajuns la concluzia că cefalopodele (cum ar fi caracatițele, calmarii și sepia) și decapodele (cum ar fi crabii, homarii și racii) ar trebui tratate ca ființe care posedă simțuri.
„Legea privind bunăstarea animalelor oferă o garanție crucială că bunăstarea animalelor este luată în considerare în mod corect atunci când se elaborează noi legi. Știința este acum clară și spune că decapodele și cefalopodele pot simți durerea și, prin urmare, este corect să fie acoperite de această legislație vitală” a declarat ministrul bunăstării animalelor, Lord Zac Goldsmith.
Conform studiilor nici cefalopodele și nici decapodele nu ar trebui fierte de vii, în procesul de preparare al mâncării.
Proiectul de lege urmărește să înființeze un Comitet pentru Sentința Animalelor, care va emite rapoarte despre cât de bine au luat deciziile guvernamentale în considerare bunăstarea animalelor care posedă simțuri.
Dovezi „foarte puternice” de senzitivitate
Raportul a utilizat opt moduri diferite de măsurare a senzitivității, inclusiv capacitatea de învăţare, posesia de receptori ai durerii, conexiunile dintre receptorii durerii şi anumite regiuni ale creierului, răspunsul la anestezice sau analgezice şi comportamentele, inclusiv echilibrarea ameninţării în raport cu oportunitatea de recompensă şi protecţia împotriva rănilor sau ameninţărilor.
Acesta a găsit dovezi „foarte puternice” de senzitivitate la octopode şi dovezi „puternice” la majoritatea crabilor. În cazul altor animale din aceste două grupuri, cum ar fi calmarii, sepiile şi homarii, au fost găsite dovezi substanţiale, dar nu puternice.
Cu toate acestea, raportul a precizat că aceste grade diferite de dovezi reflectă disparităţile în ceea ce priveşte atenţia acordată de oamenii de ştiinţă diferitelor animale.
„Atenţia ştiinţifică a gravitat în jurul unor animale, mai degrabă decât altora, din motive de comoditate practică (de exemplu, ce animale pot fi păstrate bine în laboratoare) şi geografice (de exemplu, ce specii sunt disponibile acolo unde se află un laborator). Din cauza acestei situaţii, considerăm că ar fi nepotrivit să limităm protecţia la anumite ordine de cefalopode sau la anumite crustacee”, se arată în raport.
Recentul documentar difuzat de Netflix „My Octopus Teacher” a prezentat abilitățile unice ale caracatițelor. Structura creierului caracatițelor este foarte diferită de cea a oamenilor, dar are unele dintre aceleași funcții ca și creierul mamiferelor, cum ar fi abilitățile de învățare, inclusiv capacitatea de a rezolva probleme și, eventual, capacitatea de a visa.
Editor : I.C
