CCR a respins cu unanimitate de voturi, miercuri, sesizarea Opoziţiei pe legea de eficientizare a activităţii unor autorităţi administrative autonome, parte din pachetul doi de măsuri fiscale de reducere a deficitului, pe care Executivul şi-a asumat răspunderea în Parlament, se arată înntr-un comunicat oficial al Curţii. CCR arată că Guvernul a reglementat eficientizarea activităţii Autorităţii Naţionale de Reglementare în Domeniul Energiei, Autorităţii de Supraveghere Financiară şi Autorităţii Naţionale pentru Administrare şi Reglementare în Comunicaţii şi a justificat atât urgenţa, cât şi necesitatea adoptării legii.
Curtea Constituţională, cu unanimitate de voturi, a respins ca neîntemeiată obiecţia de neconstituţionalitate formulată de senatori aparţinând Grupului parlamentar al Alianţei pentru Unirea Românilor, respectiv de deputaţi aparţinând Grupului parlamentar al Alianţei pentru Unirea Românilor, Grupului parlamentar al S.O.S. România şi Grupului parlamentar al Partidului Oamenilor Tineri, şi a constatat că dispoziţiile Legii privind eficientizarea activităţii unor autorităţi administrative autonome, în ansamblul său, precum şi ale art.1 alin.(1)-(8) şi ale art.2 alin.(1), (2) şi (6) din aceasta, sunt constituţionale, scrie sursa citată.
Totodată, Curtea Constituţională a stabilit că Guvernul şi-a angajat răspunderea asupra Legii sus-menţionate cu respectarea art.114 din Constituţie, întrucât a reglementat eficientizarea activităţii Autorităţii Naţionale de Reglementare în Domeniul Energiei (ANRE), Autorităţii de Supraveghere Financiară (ASF) şi Autorităţii Naţionale pentru Administrare şi Reglementare în Comunicaţii (ANCOM) şi a justificat atât urgenţa, cât şi necesitatea adoptării legii.
„De asemenea, Curtea Constituţională a constatat că legiuitorul are competenţa de a stabili măsuri legislative referitoare la reducerea numărului de posturi şi la reducerea nivelului salariilor de bază şi/sau indemnizaţiilor personalului unor autorităţi administrative autonome, iar prevederile care stabilesc aceste măsuri sunt constituţionale [art.1 alin.(3) şi (5), art.16 alin.(1), art.41, art.53 şi art.117 alin.(3) din Constituţie”, precizează CCR în comunicatul amintit.
Cu privire la criticile de neconstituţionalitate extrinsecă, care au privit condiţiile în care poate fi angajată răspunderea Guvernului şi lipsa unei motivări reale în expunerea de motive a legii, Curtea a constatat că angajarea răspunderii Guvernului în faţa Parlamentului asupra unui proiect de lege este o procedură prevăzută de Constituţie (art.114) prin care se dă expresie raporturilor constituţionale dintre Parlament şi Guvern şi se realizează atât controlul parlamentar, cât şi actul de legiferare în sine.
Potrivit CCR, urgenţa şi necesitatea adoptării legii au fost justificate de Guvern şi au avut în vedere asigurarea sustenabilităţii financiare a României. De asemenea, Curtea spune că nu are competenţa să exercite un control de constituţionalitate asupra modului de redactare a expunerii de motive a legii concepute de Guvern.
Cu privire la criticile de neconstituţionalitate intrinsecă, Curtea a constatat că, urmare a noii organigrame şi a aplicării noilor state de funcţii, legea criticată a prevăzut că reîncadrarea personalului pe funcţii se face prin act administrativ emis de conducătorul autorităţii autonome; or, controlul acestor acte administrative nu intră în sfera de atribuţii ale Curţii Constituţionale.
De asemenea, pretinsa neclaritate a sintagmei „o grilă de salarizare care să prevadă o reducere de 30% a nivelului salariilor de bază şi/sau indemnizaţiilor personalului în statele de funcţii la data de 1 iulie 2025” vizează chestiuni de interpretare şi aplicare a legii, iar nu de constituţionalitate.
În plus, personalul ANRE, ASF şi ANCOM nu este în aceeaşi situaţie juridică – din perspectiva specificului reglementării elementelor raportului de muncă, în special a salarizării – cu personalul altor autorităţi administrative autonome [art.16 alin.(1)] – legiuitorul a instituit atât criterii obiective pe baza cărora se face reorganizarea celor trei autorităţi administrative autonome, cât şi garanţii efective pentru personalul afectat de măsurile legislative criticate [art.41 alin.(1) şi art.53] – autonomia ANRE, ASF şi ANCOM nu reprezintă un concept absolut, iar activitatea şi funcţionarea autorităţilor administrative autonome este stabilită de legiuitorul organic [art.117 alin.(3). Decizia este definitivă şi general obligatorie.
În urma deciziei CCR de azi, legea poate merge la promulgare.
Curtea Constituţională a amânat pentru data de 8 octombrie majoritatea deciziilor cu privire la legile din al doilea pachet de măsuri pentru care Guvernul şi-a asumat răspunderea, dar a respins obiecţia de neconstituţionalitate a Legii privind eficientizarea activităţii unor autorităţi administrative autonome. Cea mai așteptată decizie, asupra reformei pensiilor magistraților, se numără printre cele amânate până pe 8 octombrie. Premierul Ilie Bolojan a declarat anterior că va demisiona dacă reforma pensiilor din justiție nu trece de filtrul CCR.
Editor : B.E.
