Recenta condamnare a manelistului Dani Mocanu readuce în atenția publică o problemă pe care România nu a reușit să o rezolve, aducerea în țară a infractorilor care au reușit să fugă înainte de a primi o condamnare definitivă. Digi24.ro trece în revistă principalele cazuri în care românii „descurcăreți” au reușit să se eschiveze de la executarea pedepsei fugind în Italia.
Infractorii care au reușit să fugă din România înainte ca autoritățile să ajungă al ușa lor cu un mandat de arestare nu au excelat la capitolul inventivitate când vine vorba despre motivul pentru care refuză să fie extrădați în România.
Destinațiile celor care iau „drumul pribegiei” par să fie la fel de monotone, când vorbim despre drumul parcurs, căci șederea nu are cum să fie deloc plictisitoare în două dintre cele mai frumoase și încărcate de istorie țări din lume, Italia și Grecia.
Greu de crezut că Ionel Arsene sau Gino Iorgulescu au plecat totuși în peninsula italică pentru a admira peisajele sau al savura pe Michelangelo fix înainte de veni sentința definitivă.
Ce-i leagă, totuși pe Ionel Arsene, Gino Iorgulescu și Dani Mocanu? Poate gusturile muzicale, dar noi ne vom referi la motivele pentru care aleg să se refugieze în patria lui Caravaggio.
Italia a devenit o adevărată atracție pentru infractorii din România, motivul? Condițiile extrem de laxe prin case se poate decide refuzarea extrădării pentru a executa pedeapsa în România.
Unul dintre cele mai cunoscute cazuri este al beizadelei Mario Iorgulescu.
Acesta a ucis, beat și drogat la volan, un om. Anterior participase la sechestrarea unei persoane. A fugit în Italia, unde s-a îmbolnăvit brusc. Instanța de judecată i-a făcut cadou de ziua lui un refuz de predare către autoritățile române.
Dintre infractorii români refugiați în Italia, cazul lui Mario Iorgulescu este unul special. Este singurul care nu a fost condamnat pentru fapte de corupție.
Are două mandate europene de arestare pe numele său: unul pentru ucidere din culpă, altul pentru lipsire ilegală de libertate.
La începutul lunii octombrie 2024 , ministrul Justiţiei Alina Gorghiu a declarat pentru Digi24 că își dorește ca „acest fugar să fie adus în țară”.
„Unul din mandate a fost anulat pentru că Înalta Curte a dat o soluție în acel dosar în care a fost acuzat de ucidere și conducere sub influența substațelor psihoactive.
Rămâne acel mandat european de arestare pentru o faptă în care a primit o pedeapsă de 3 ani și acum, în octombrie, va fi o nouă expertiză pe care magistrații italieni au dispus-o. Vom vedea dacă are sau nu discernământul viciat.
„Timid și fără chef de dans”
Un alt caz celebru este al unui fost mare politician, baron local și garant al grijei social-democrate pentru poporul român, Ionel Arsene.
Fostul președinte de Consiliu Județean era extrem de bine ancorat în sistemul național de șpăgi și favoritisme, doar că lucrurile nu au mers la nesfârșit, ajungând să fie condamnat pentru fapte de corupție.
Ionel Arsene, președintele CJ Neamț, a fost condamnat definitiv în 2023 de Curtea de Apel Brașov la 6 ani și 8 luni de închisoare cu executare. Decizia a fost luată de magistrații brașoveni într-un proces început în urmă cu cinci ani, el fiind acuzat de trafic de influență.
Arsene cunoștea realitatea juridică în care se afla și nu a stat prea mult pe gânduri înaite de a se îndrepta către patria romanilor. Astfel acesta a fugit din țară înainte de condamnare.
Baronul PSD Ionel Arsene a încercat să scape de extrădarea în România. După tentativa de suicid, i-a spus psihologului că nu mai are chef de petreceri, dans și divertisment social din cauza stresului la care ar fi supus. Condamnat la 6 ani și 8 luni pentru corupție, acesta a mai mărturisit că este speriat să fie trimis în România pentru că nu mai are pe nimeni în țară și vrea să rămână în Italia.
Eforturile fostului politician devenit între timp instabil psihic nu au fost zadarnice, fostul președinte al Consiliului Județean Neamț, Ionel Arsene, condamnat definitiv la 6 ani și 8 luni de închisoare pentru trafic de influență, nu va fi predat autorităților române. Curtea Supremă din Italia a respins solicitarea de extrădare, după ce apărarea a invocat o stare psihică fragilă și condiții improprii în penitenciarele din România.
A făcut închisoare fără să stea în închisoare
Un alt celebru caz este cel al fostei șefe DIICOT, Alina Bica. Aceasta a avut un traseu puțin diferit, dar a reușit să evite încarcerarea propriu zisă.
Curtea de Apel Bucureşti a decis la începutul lunii martie retragerea mandatului european de executare a pedepsei cu închisoarea şi mandatul european de arestare emise pe numele Alinei Bica, considerând că pedeapsa de 4 ani de închisoare a fostei şefe a DIICOT a fost executată integral.
Alina Bica se află în Italia, ţară care refuzat punerea în aplicare a mandatului de arestare.
Închisă în casă pe timp de noapte
Magistraţii au considerat că arestul la domiciliu petrecut de fosta şefă a DIICOT pe timpul nopţii în casa ei din Italia poate fi asimilat cu detenţia într-un penitenciar din România.
Detalii despre modul în care judecătorii au interpretat legea penală şi dispoziţiile europene în acest caz apar în motivarea deciziei luate de Curtea de Apel Bucureşti, prin care magistraţii au stabilit că Alina Bica şi-a executat pedeapsa în Italia, deşi ea nu a petrecut nicio zi efectiv în închisoare.
Alina Bica a fost condamnată definitiv în 2019 la patru ani de închisoare cu executare pentru că l-a favorizat pe omul de afaceri Ovidiu Tender. Înainte de pronunţarea sentinţei, a fugit din România, fiind localizată în Costa Rica, împreună cu Elena Udrea, după care a părăsit această ţară şi s-a stabilit în Italia, unde a cerut să nu fie extrădată în România.
Concret, Curtea de Apel din Bari a stabilit, în noiembrie 2020, ca din condamnarea de patru ani să fie scăzută perioada în care Alina Bica a stat în arest preventiv şi arest la domiciliu în România.
Judecătorii italieni au decis apoi ca pedeapsa rămasă - 3 ani, 9 luni şi 16 zile - să fie executată în arest la domiciliu, într-o formă diferită de arestul din România, respectiv doar între orele 21:00 (seara) şi 7:00 (dimineaţa).
Dani Mocanu „nu dădea semne”
După ce Dani Mocanu a fost condamnat la patru ani de închisoare pentru tentativă de omor, alături de fratele său care a primit șapte ani de închisoare, polițiștii au mers la casa manelistului, dar acesta nu mai era acolo, chiar dacă se afla sub Control Judiciar, adică cel puțin teoretic nu avea voie să părăsească țara.
Poliția Română a explicat faptul că Dani Mocanu a avut măsuri preventive succesive (arest preventiv, arest la domiciliu și control judiciar) pe care le-a respectat cu sfințenie, până la pronunțarea decizie definitive.
Oficialii din cadrul poliției au mai explicat faptul că cei doi maneliști riscă să execute o pedeapsă și mai mare dacă nu se vor preda autorităților în termen de șapte zile. Astfel, pedeapsa privind sustragerea de la executarea pedepsei fiind de la 6 luni la 3 ani închisoare, pedeapsa care se adaugă la pedeapsa inițială.
Judecând după cazurile prezentate mai sus, nu este greu să deducem de ce și-a ales Dani Mocanu tocmai Italia drept destinație obligatorie de vacanță. Mocanu și fratele său au fost identificați cu ușurință de autoritățile italiene și plasați în arest, dar cât de mult înseamnă acest lucru că îi vom vedea aduși încătușați pe Aeroportul Otopeni rămâne un mare mister.
Totuși, Dani Mocanu ar putea să-și fi calculat greșit planurile. Asta pentru că o lege adoptată în urmă cu câțiva ani de către Italia ar putea da potențialul plan peste cap.
Exodul condamnaților definitiv din România către Italia era până în 2021 o garanție că scapă de închisoare în baza unei legi permisive. După ce norma a fost modificată, condamnații români își premeditează fuga prin obținerea rezidenței și deschiderea unor afaceri pe teritoriul italian.
În prezent, judecătorii din Italia pot să refuze extrădarea sau punerea în aplicare a unui mandat european de arestare doar dacă cei condamnați au rezidență de cel puțin cinci ani în Peninsulă.
În noile condiii, inculpați celebrii din România, care se judecă în procese care durează ani de zile, își pregătesc „evadarea” și se stabilesc în Italia unde devin oameni de afaceri model.
Editor : A.R.
