Cel mai mare mister al SUA. De 135 de ani nimeni nu a găsit explicația pentru „luminile din Marfa”

Data publicării:
luminile din marfa
Foto: captura YouTube

„Luminile din Marfa” - așa a ajuns să fie cunoscut fenomenul ciudat din orășelul Marfa din vestul statului american Texas, care a intrigat generații întregi. Aceste lumini sunt de fapt niște sfere luminoase care apar deasupra deșertului și fac subiectul unui mini-documentar publicat recent de BBC.

Setarile tale privind cookie-urile nu permit afisarea continutul din aceasta sectiune. Poti actualiza setarile modulelor coookie direct din browser sau de aici – e nevoie sa accepti cookie-urile social media

Potrivit martorilor care le-ar fi văzut de-a lungul timpului, sferele luminoase au mărimea unor mingi de baschet și sunt de mai multe culori: albe, albastre, galbene sau roșii.

„Luminile din Marfa” fuzionează, se împart în două, clipesc sau plutesc pur și simplu plutesc peste Mitchell Flat - zona din oraș unde sunt cel mai des văzute.

Nimeni nu poate să estimeze când fenomenul apare. Luminile au fost văzute în diferite condiții meteorologice, însă fenomenul nu-și face apariția decât de 10-12 ori pe an. În plus, nimeni nu poate demonstra ce sunt sau dacă ele chiar există cu adevărat.

Indienii din zonă credeau că acestea sunt stele căzătoare, scrie livescience.com. Prima mențiune a acestora datează din anul 1883, atunci când Robert Reed Ellison pretinde că le-a văzut în timp ce se afla cu o turmă de vaci lângă Mitchell Flat. Bărbatul a presupus însă că luminile provin de la focurile făcute de tribul Apache. A aflat apoi că alți oameni cu domiciliu în zonă au observat aceleași lumini. Când au mers însă să investigheze nu au găsit cenușă de la focuri, potrivit Asociației Istorice a Statului Texas.

În timpul celui de-al Doilea Război Mondial, piloții de la Midland Army Air Field, aflat în apropiere, au încercat, fără succes, să descopere și ei sursa misterioaselor lumini.

Fata Morgana, extratereștri și fenomene paranormale

Iubitorii fenomenelor paranormale au atribuit „luminile din Marfa” extratereștrilor sau unor fantome din timpul cuceririi spaniole.

Revenind la teorii mai apropiate de realitate, și academicienii au încercat să găsească o explicație pentru ciudatul fenomen. Astfel, un grup de studenți de la Universitatea din Texas au ajuns la concluzia că, cel mai probabil, sunt faruri de mașini. Autostrada 67, care trece prin zonă, ar putea astfel explica cel puțin o parte dintre lumini.

O altă explicație ar fi fenomenul cunoscut popular sub numele de „Fata Morgana”. Este de fapt refracția luminii cauzată de straturi de aer la temperaturi diferite. Astfel, „Fata Morgana” apare atunci când un start de aer cald se află deasupra unuia rece. Este observat pe ocean, atunci când un vas pare că plutește deasupra apei sau în deșert. Condițiile pentru apariția unui astfel de fenomen optic sunt comune în deșertul texan.

Gaz inflamabil

Alții speculează că „Luminile din Marfa” sunt cauzate de aceleași elemente chimice asociate cu gazul de mlaștină: metan și fosfină. Această combinație de gaze se poate aprinde la contactul cu oxigenul. Fenomenul a fost observat peste tot în lume, în zone mlăștinoase sau în zone unde materia organică adunată se descompune și formează pungi de metan și fosfină, care ajuns în atmosferă și se „aprind”.

Chiar dacă zona unde apar „luminile din Marfa” nu este una mlăștinoasă, solul este bogat în petrol, gaz natural și alte hidrocarburi petroliere, suficient de bogate în metan, astfel încât să ducă la apariția fenomenului.

Nicio dovadă

Inginerul aerospațial James Bunnel a avut văzut și el „luminile din Marfa” atunci când a vizitat platforma de observație construită la est de oraș de Departamentul Statal pentru Autostrăzi din Texas.

„Am avut noroc. Luminile pot fi văzute rar, dar eu am prins o demonstrație foarte bună”, a declarat acesta.

Bunnel crede că luminile apar din piatra vulcanică aflată sub Mitchell Flat  care creează un efect piezoelectric (n.r. - electricitate creată sub presiune, de materiale solide precum mineralele, cristalele sau ceramica)

Karl Stephan, profesor de inginerie la Universitatea de Stat din Texas, a studiat și el ipoteza lui Bunnel.

„Poate să existe o activitate geologică care creează electricitate, însă sunt toate speculații în aceste situații. Nu există dovezi”, a spus Stephan.

Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News

Partenerii noștri