Numărul pensionarilor din România a ajuns la 4.688.092 (4,68 milioane) în februarie 2026, cu aproape 10.000 mai puțini decât în luna precedentă, iar pensia medie a fost de 2.780 de lei, potrivit datelor Casei Naționale de Pensii Publice (CNPP). Cristian Păun, profesor de economie, avertizează însă că sistemul public de pensii devine tot mai greu de susținut, iar după 2030 presiunea va crește puternic, când generația numeroasă a „decrețeilor” va începe să iasă la pensie.
Valoarea totală a drepturilor de pensie plătite în februarie s-a ridicat la 13,034 miliarde de lei.
Din totalul pensionarilor, 526.868 de persoane provin din fostul sistem al agricultorilor, categorie care beneficiază de pensii mult mai mici, pensia medie fiind de 718 lei.
Majoritatea pensionarilor sunt la limită de vârstă
Potrivit statisticilor CNPP, cei mai mulți pensionari sunt cei care au ieșit la pensie pentru limită de vârstă. În februarie 2026, această categorie număra 3.783.636 de persoane, dintre care 2.160.004 femei. Pensia medie în cazul lor a fost de 3.111 lei.
În același timp, 64.429 de persoane au beneficiat de pensie anticipată, iar pensia medie a fost de 2.530 de lei.
Pensia de invaliditate a fost acordată unui număr de 393.857 de persoane, cu o pensie medie de 1.089 lei. Dintre acestea, 45.924 de persoane se încadrau în gradul I de invaliditate, pentru care pensia medie a fost de 952 de lei.
Totodată, pensie de urmaș au primit 446.078 de persoane, valoarea medie fiind de 1.506 lei. Ajutor social au primit doar 92 de pensionari, suma medie fiind de 540 de lei.
Citește și: VIDEO Diferență uriașă între pensiile femeilor vs cele ale bărbaților, în UE. Cum stă România: „Când am primit decizia, am izbucnit în plâns”
Presiune tot mai mare pe sistemul public de pensii
Economistul Cristian Păun, profesor universitar, avertizează că sistemul public de pensii din România ar putea deveni tot mai dificil de finanțat în următorii ani.
„Din păcate, sistemul public de pensii, cu sau fără măsuri de ajustare fiscală, va deveni problematic, mai ales după anul 2030, când încep să intre la pensie decrețeii”, a declarat acesta pentru Digi24.ro.
Așa-numiții „decreței” sunt generațiile numeroase născute după 1966, în urma decretului prin care regimul comunist a interzis avorturile. Numărul mare al acestor persoane va pune o presiune suplimentară pe sistemul de pensii în momentul în care vor ieși din activitate.
Potrivit lui Păun, presiunea asupra bugetului este accentuată și de existența mai multor categorii de pensii speciale.
„Multe pensii sunt speciale în România, nu doar pensiile magistraților, iar presiunea începe să se vadă în buget. Sistemul Pilon 1 devine încet-încet greu de finanțat și greu de susținut din contribuțiile celor care lucrează”, a explicat acesta.
Cum funcționează Pilonul 1 și de ce apar probleme
Pilonul 1 reprezintă sistemul public de pensii, bazat pe principiul solidarității între generații. Contribuțiile plătite de salariații din prezent sunt folosite pentru plata pensiilor actualilor pensionari.
Problema apare atunci când numărul celor care contribuie scade, iar numărul pensionarilor crește. România se confruntă deja cu această situație din cauza scăderii natalității și a migrației masive a forței de muncă.
„Cei care vin din urmă sunt mai puțini și sunt foarte afectați și de migrație. Mulți pleacă din țară. În același timp, oamenii trăiesc mai mult, ceea ce înseamnă mai mulți ani în care pensiile trebuie plătite”, a spus economistul.
Soluția: mai mult accent pe pensiile private
Cristian Păun consideră că România ar fi trebuit să dezvolte mai mult sistemul pensiilor private.
„Trebuia de mai multă vreme să punem accent pe Pilonul 2 și Pilonul 3, adică pe pensiile cu acumulare. Ideal ar fi fost ca pensia românilor să fie formată o treime din Pilonul 1, o treime din Pilonul 2 și o treime din Pilonul 3”, a explicat acesta.
Pilonul 2 este sistemul de pensii private obligatorii, în care o parte din contribuțiile sociale ale angajaților sunt investite în conturi individuale, iar Pilonul 3 reprezintă pensiile private facultative, la care contribuțiile sunt voluntare.
În prezent, însă, pensiile românilor depind în principal de Pilonul 1.
„Nu văd un viitor foarte strălucit pentru acest pilon. Foarte probabil ca în câțiva ani pensia de stat să ajungă o glumă proastă. Și nici nu vom avea resursele necesare să îmbunătățim situația, pentru că ar însemna să aruncăm în aer bugetul României sau să creștem foarte mult taxele”, a concluzionat economistul.
Citește și: EXCLUSIV O pensionară n-a primit facturi la energie mai bine de sapte luni. Cât are de plătit în urma blocajului dintre furnizor și distribuitor
