Acciza de șapte eurocenți la carburanți, decisă săptămâna viitoare

Nicolae Ciucă, la Jurnalul de Seară

Un preot vrea să trimită fetele abuzate la închisoare

Kelemen: Nu e vorba de România când candidează Iohannis la NATO. Rutte e cel mai cinic politician din Europa

Ciolacu negociază vânzarea de acțiuni TAROM la companii din Qatar și EAU

Gafa lui Ciolacu în Qatar: A vrut să spună „lecție”, a ieșit „erecție”

Ce a găsit Corpul de Control la Spitalul Pantelimon

Scandal la un liceu renumit din București

Răsturnare de situație în anchetele de la Spitalul Pantelimon

Incident la stația de metrou Piața Unirii. Toți călătorii au fost evacuați dintr-un tren

Autorităţile române vor purta negocieri zilnice cu delegaţia FMI şi a Comisiei Europene, în următoarea perioadă. În timp ce reprezentanţii Fondului trebuie să facă a doua evaluare a acordului de tip preventiv, guvernanţii vor să găsească o soluţie pentru ca înţelegerea să rămână în picioare.

„Problema e că dacă președintele nu semnează scrisoarea de intenție și memorandumul economico-financiar, ele nu pot fi prezentate în boardul FMI pentru a fi aprobate. Sper ca până pe 5 februarie, când se termină misiunea celor trei instituții financiare, să găsim o soluție”, spune Daniel Chiţoiu, ministrul Finanţelor.

Chiar dacă şi-a exprimat de la început speranţa că misiunea va fi un succes, Traian Băsescu a avertizat FMI că nu va fi de acord cu scrisoarea de intenţie dacă aceasta va include, din nou, acciza suplimentară pentru combustibil.

„Responsabilitatea este a Guvernului şi a dumneavoastră, dar o asemenea taxă nu va fi susţinută, public, de către mine, pentru că nu cred că aceasta este o soluţie rezonabilă. Nu blochez decizia dintre dumneavoastră şi Guvern, de data aceasta, dar nu îmi cereţi să semnez aceste negocieri!”, a spus Traian Băsescu în 23 ianuarie.

Oficialii Fondului subliniază însă că înţelegerea financiară cu FMI este benefică pentru economia ţării noastre.

„Acordul stand-by este o linie de credit, o asigurare pentru economia României împotriva şocurilor care nu pot fi controlate, împotriva şocurilor provocate de retragerea unor investitori străini şi a ieşirilor de capital”, spune Andrea Schaechter, şefa misiunii FMI în România.

De cealaltă parte, reprezentanţii mediului de afaceri consideră că Executivul ar trebui să facă rost de bani la buget din altă sursă, pentru a acoperi lipsa încasărilor din supraacciză. Prin îmbunătățirea sistemului de colectare a impozitelor, de exemplu. Totodată, oamenii de afaceri s-au plâns reprezentanţilor FMI de noile dări impuse de Guvern. Cea mai contestată este taxa pe stâlp.