Ținta de deficit bugetar de 6,2% din PIB pentru anul 2026 are șanse reale să fie atinsă, dacă se mențin creșterea veniturilor și controlul strict al cheltuielilor, susține consultantul economic Adrian Negrescu. Potrivit datelor oficiale, deficitul după primele două luni este de 14,23 miliarde de lei (0,70% din PIB), la jumătate față de aceeași perioadă din 2025.
„Perspectivele nu arată deloc rău. Dimpotrivă”, a scris Adrian Negrescu, vineri, pe Facebook, subliniind că menținerea disciplinei bugetare ar putea asigura atingerea țintei de deficit.
Setarile tale privind cookie-urile nu permit afisarea continutul din aceasta sectiune. Poti actualiza setarile modulelor coookie direct din browser sau de aici – e nevoie sa accepti cookie-urile social media
Citește și: Ministerul Finanţelor anunță un deficit bugetar de 0,7% din PIB după două luni, la jumătate faţă de ianuarie-februarie 2025
Deficit redus la jumătate față de 2025
Datele Ministerului Finanțelor confirmă îmbunătățirea semnificativă a execuției bugetare. În primele două luni din 2025, deficitul era de 30,24 miliarde de lei (1,58% din PIB), ceea ce înseamnă o reducere de 0,88 puncte procentuale într-un singur an.
Potrivit analizei consultantului, această ajustare nu este întâmplătoare, ci rezultatul creșterii veniturilor bugetare, care au urcat cu 15,7%, până la 103,73 miliarde de lei.
Un rol esențial l-a avut îmbunătățirea colectării, în special în cazul TVA, principala sursă de venit la buget. Încasările nete din TVA au ajuns la 23,75 miliarde de lei, în creștere cu peste 20% față de anul trecut.
În același timp, statul a accelerat restituirile de TVA către companii, care au crescut la 7,22 miliarde de lei, oferind un sprijin important pentru lichiditatea firmelor.
Eliminarea facilităților fiscale a contribuit, de asemenea, la majorarea veniturilor. Încasările din impozitul pe venit și salarii au crescut cu 22,3%, până la 13,46 miliarde de lei, iar taxarea dividendelor a adus un plus de aproape 58%.
Fondurile europene, o sursă majoră de venit
O contribuție importantă la buget a venit și din sumele rambursate de Uniunea Europeană, care au totalizat 8,28 miliarde de lei, în creștere cu aproape 88% față de anul precedent.
Singurul punct slab remarcat de consultant rămâne zona accizelor la tutun, unde încasările au scăzut ușor, în ciuda creșterii veniturilor din accizele la carburanți.
Pe partea de cheltuieli, Guvernul a reușit o temperare vizibilă. Cheltuielile totale s-au situat la 117,96 miliarde de lei, în scădere cu 1,6% față de anul trecut, iar ponderea acestora în PIB a coborât de la 6,3% la 5,8%.
Cheltuielile de personal au fost reduse la 27,13 miliarde de lei, cu aproape un miliard mai puțin față de 2025, pe fondul limitării angajărilor și eliminării unor sporuri. De asemenea, cheltuielile cu bunuri și servicii au scăzut cu 2,1%.
Cea mai mare parte a bugetului a fost direcționată către asistența socială, unde statul a plătit 43,18 miliarde de lei pentru pensii și ajutoare.
Investițiile, susținute în principal din fonduri europene
Investițiile nu au fost neglijate, însă au depins în mare parte de fondurile europene. Statul a alocat 11,20 miliarde de lei pentru dezvoltare, peste 76% din sumă fiind destinată proiectelor finanțate din bani europeni și prin PNRR.
În ciuda evoluțiilor pozitive, Adrian Negrescu a avertizat că economia rămâne vulnerabilă. Un nou val de inflație, alimentat de scumpirea carburanților și a gazelor, ar putea duce la o contracție economică semnificativă: „Provocările sunt uriașe (…) probabil vom avea una, dacă nu două rectificări bugetare”.
Editor : A.D.
