Sari la conținut
News Alert

De ce a ajuns la importuri o țară cu potențial agricol ca România?

Cultivăm suprafeţe mari, dar avem producţii mici, prin urmare ajungem să importăm multe dintre fructele şi legumele pe care le vedem la rafturi. O spune chiar guvernatorul Băncii Naţionale, Mugur Isărescu. Acesta s-a declarat suprins să afle că ţara noastră deţine peste 10 la sută din totalul suprafeței cultivate cu meri la nivel european, dar numai 3,6 la sută din totalul producției. Lucrurile stau la fel de rău şi când vine vorba de roşii.

Pe rafturile din pieţe sau hipermarketuri merele româneşti abia fac faţă celor din import. Numai din Polonia luăm anual mere în valoare de peste 20 de milioane de euro, deşi stăm bine la capitolul suprafaţele cultivate cu meri. În urmă cu doi ani ţara noastră ocupa locul 2 la nivel european, după Polonia.

Mugur Isărescu, guvernatorul BNR: Ce m-a frapat pe mine este că importăm foarte multe mere. Avem vreo 14% din totalul suprafatelor cultivate cu meri din Uniunea Europeana și numai 3% din producție. Bineînțeles, aici e vorba și de îmbătrânirea livezilor. Ele trebuie înnoite.

Uniunea Europeană ne pune la dispoziţie aproape 300 de milioane de euro ca să plantăm peste 30 de mii de hectare cu pomi fructiferi, între care şi măr. Important e să şi folosim ce cultivăm.

Aurel Tănase, presedintele Romconserv: România figurează ca plantaţii cu circa 143 de mii de hectare. Mărul ocupă un loc un loc destul de important. Peste 40 de mii de hectare. La suprafaţa pe care o avem noi ar trebui aproape să ne acoperim întregul necesar de consum la specia măr.

Nu o facem, însă. Iar românii ajung să mănânce merele din Polonia, Ungaria sau Austria pentru că sunt mai ieftine.

Mugur Isărescu, guvernatorul BNR: Mai important decât creşterea exporturilor este câştigarea pieţei interne pentru că aici ai avatajul costurilor de transport şi al unei reţele de distribuţie care ar trebui să ne aparţină sau să se avantajeze

Nu doar la mere avem un randament scăzut. Roşiile sunt un alt exemplu. România deţine peste 9% din suprafaţa cultivată la nivel european, dar asigură doar 2,4% din totalul producţiei.

Primele roşii crescute în serele româneşti vor ajunge pe piaţa abia prin mai.

Giani Filimon, legumicultor: Avem nişte răsaduri de tomate care au fost semănate pe data de 5 ianuarie, acum aproximativ şase săptămâni. La astea 5.000 de fire estimăm undeva la 20 de tone.

Pentru a mai potoli importurile de roşii care se ridică la zeci de milioane de euro în fiecare an, statul subvenţionează de anul trecut cu trei mii de euro, patru mii de agricultori care mai cultivă roşii şi după ce vine frigul.