Sari la conținut

De ce a crescut prețul untului

Scumpirea untului în România, despre care s-a tot vorbit și pentru care s-au găsit diverși „vinovați”, mai mult sau mai puțin corporatiști, se înscrie de fapt într-o tendință mondială, arată Business Club. Preferinţele consumatorilor pentru produsele cu cât mai multă grăsime îi relansează pe producătorii de unt premium. Mai ales că majorarea preţurilor revine, anul acesta, pe fondul unei aprovizionări globale mai stricte. Consumatorii nu numai că mănâncă mai mult unt, ci sunt şi dispuşi să plătească mai mult pentru o calitate superioară, trend care se extinde la nivel global. Este, de altfel, un avantaj care nu face decât să ofere câştiguri extraordinare producătorilor de mărci premium.

Cererea de unt, smântână și alte produse din lapte, bogate în grăsimi, a crescut, după ce atitudinea consumatorilor faţă de acest aliment, considerat odată ca fiind nesănătos, a devenit una mai favorabilă.

O cerere mai mare, care nu este susţinută de o producţie pe măsură, s-a reflectat în preţuri, care au atins un nivel record anul trecut, pe fondul deficitului din Europa.

De la un stoc de 2 milioane de tone de unt la mijlocul anilor 80, stocurile globale s-au diminuat la o ofertă de mai puțin de 12 zile, arată o analiză Departamentului pentru Agricultură din Statele Unite. Şi cuplate cu o cerere puternică, stocurile în scădere mențin prețurile ridicate.

O tonă de unt se vindea anul trecut cu aproximativ 6.500 de euro la nivel european, mai mult decât dublu faţă de 2016, spre exemplu, când tona se comercializa cu aproximativ 3.000 de euro.

Este chiar un subiect care a devenit o dramă internaţională. Să ne amintim ciza de unt din Franţa, când rafturile magazinelor erau aproape goale, iar acolo unde să găseau câteva pachete de unt preţul era foarte mare.

Totul se explică printr-o creştere a cererii şi o scădere a ofertei. Dacă în 2014 şi 2015 era un excedent de lactate, mulţi fermieri, speriaţi de preţurile mici, fie au sacrificat din vaci, fie au dat faliment. Începând din 2016, producţia de lapte a scăzut, costurile agricultorilor au crescut, iar distribuitorii au încercat să ţină preţurile jos. Ca urmare, producătorii de unt au început să vândă mai mult la export, în special în Asia, unde cererea a crescut mult în ultimii 10 ani.

Cu un preţ pe pieţele europene mai mult decât dublu, untul s-a scumpit şi în magazinele din România, fie că vorbim despre branduri locale sau de produse de import.
Am început anul cu o creştere de 0,61% a preţului la unt, după ce în 2017, untul s-a scumpit cu aproape 23 de procente.

Toată această situaţie a fost generată de o neconcordanţă între producţia în scădere şi creşterea cererii din piaţă, care s-a reflectat într-un preț foarte mare la raft.

În prezent, majoritatea cumpărătorilor de unt sunt pe cale să întârzie comenzile până în primăvară, când se aşteaptă ca producția europeană de lapte să îşi revină. De asemenea, va fi momentul în care se așteaptă ca livrările mai mari să atenueze prețurile.

Per total, estimările sunt optimiste. Având în vedere producţia în creştere de lapte cu un conţinut mai mare de grăsime, vânzările globale de unt vor ajunge anul acesta la peste 19 miliarde de dolari, în creştere cu aproape 3 procente, potrivit Comisiei Europene. Iar cel mai mult vor avea de câştigat producătorii de unt premium, din moment ce clienţii se îndreaptă către produse cu concentraţie mai mare de grăsime.

Pe aceeași temă

De ce a crescut prețul ouălor

Nu doar ouăle s-au scumpit, ci şi untul. Dacă la începutul lunii septembrie pachetul de 250 de grame putea fi cumpărat...