Cum au ajuns străinii să deţină 40% din suprafaţa agricolă. Explicaţii
40% din suprafaţa agricolă a României este deţinută de străini, arată un studiu care vorbeşte de un fenomen de acaparare a terenurilor. Sună ameninţător, dar este în mare parte un efect al intrării în Uniunea Europeană. Fermierii din ţările occidentale şi-au permis să cumpere terenuri în România, Ungaria sau Bulgaria. Şi-au permis şi să investească mai mult decât fermierii autohtoni în aceste terenuri. De altfel, sosirea străinilor coincide cu reducerea suprafeţelor lăsate pârloagă. Totuşi, agricultorii români spun acum că acest fenomen reprezintă un pericol pentru securitatea alimentară a României.
Suprafeţele agricole controlate de străini în România au fost întotdeauna greu de măsurat. Chiar şi înainte de aderarea la Uniunea Europeană şi de liberalizarea pieţei, străinii puteau să investească în agricultura românească prin intermediul unor firme înfiinţate aici.
Cea mai recentă estimare vine din partea organizaţiei Transnational Institute, care spune că 30% din suprafaţa agricolă a României este controlată de investitorii europeni şi încă 10% de cei din Orientul Mijlociu.Raportul trage un semnal de alarmă pentru că mulţi dintre cei care sunt proprietarii unor suprafeţe întinse le-au cumpărat în scop speculativ în ultimii ani, la costuri de aproape de 20 de ori mai mici comparativ cu cele din Danemarca.
Laurenţiu Baciu, preşedintele Ligii Producătorilor Agricoli: „Oferă mai mult, sunt şi sprijiniţi, vin prin fonduri de investiţii, vin cu creditele subvenţionate”.
Emil Dumitru, preşedinte ProAgro: „E un obiectiv major de ţară consolidarea exploataţiilor de familie. A venit momentul ca România să se inspire din legislaţia altor state membre şi să creeze nişte filtre prin care terenul agricol să nu mai intre pe mâna fondurilor de investiţii sau a persoanelor juridice care nu au ca intenţie cultivarea terenului, ci efectiv o speculă imobiliară”.
Economiştii spun însă că, important este terenul agricol să fie lucrat, indiferent dacă proprietarul este român sau străin. Din cele 10 milioane de hectare, doar 500.000 de hectare mai sunt nelucrate. În urmă cu 5 ani, suprafaţa lăsată pârloagă era de 3 ori mai mare.
Cristian Păun, economist: „Dacă acei proprietari vin cu capital, vin cu investiţii, vin cu maşinării, cu utilaje şi scot acele pământuri la lumină, şi dau o productivitate adiţională, dau românilor de muncă, pentru că ei nu or să poată să lucreze acele pământuri”.
Fermierii spun însă că acapararea terenurilor este un pericol şi pentru siguranţa alimentară a ţării.
Emil Dumitru, preşedinte ProAgro: „Ţinând cont de faptul că suntem 28 de state membre fără graniţă, asta înseamnă că producţia agricolă poate pleca oriunde pe teritoriul Europei şi dacă tot vrem să consolidăm agricultura şi industria alimentară, adică să procesăm materia primă în România, este nevoie să avem exploataţii agricole consolidate.
În prezent se lucrează la o modificare a legii terenurilor agricole. Cel mai recent proiect prevede că persoanele fizice vor putea cumpăra cel mult 150 de hectare de teren agricol. În cazul firmelor, limita este de 500 de hectare. Aceste praguri ar limita accesul străinilor la terenurile scoase la vânzare în România. Este însă o sabie cu două tăişuri, pentru că nici agricultorii români nu vor mai putea să îşi extindă proprietăţile atât de mult cât şi-ar dori.
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News
