Analiză Business Club. Ce înseamnă o creștere economică de 7 la sută pentru România

Data publicării:
stelu

România are pentru 2017 cea mai mare creştere economică din Europa: 7 la sută. Însă ultimele evoluţii sunt sub aşteptări. Şi avem toate semnele că petrecerea s-a cam terminat, comentează „Business Club”.

În ultimul trimestru din 2017, faţă de acelaşi trimestru din anul 2016, Produsul Intern Brut (PIB) a înregistrat o creştere cu 6,9% pe seria brută şi de 7% pe seria ajustată sezonier.

Dacă ar fi să notăm evoluţia economiei româneşti în 2017 ar trebui să-i dăm 7, acel 7 pe care îl şi afişează ca avans. Creşterea de 7% anunţată miercuri este cea mai mare după 2008. E sus chiar şi pentru privirea la nivel mondial. Dar ca notare... acolo unde se punctează performanţa ar obţine tot 7, care e un rezultat mediocru.

Într-o exprimare succintă despre creşterea produsului intern brut în 2017, poate că potrivit ar fi să spunem că e mult, dar prea puţin. Sună a paradox, dar ne vom lămuri împreună.

În datele principale avem o creştere în trimestrul IV de 6,9% an pe an, aproape de procentul înregistrat pe tot anul de 7%. Rezultatul este uşor, uşor, sub prognoza oficială, ultima dintre ele, dar de obicei acele estimări erau moderate.

Ca să punem linie sub aceste procente de evoluţie an pe an, cifrele sunt mari. Probleme apar însă când ne uităm la raportarea trimestru la trimestru.

Ultimele trei luni ale lui 2017 arată o creştere de 0,6% faţă de precedentele trei. Şi mai departe în acest tabel vedeţi cum a fost raportarea trimestrială pe parcusul lui 2017. Şi sare rapid în ochi ce avem pe final de an. Vedem o frânare violentă în trimestrul IV. În perioada anterioară mai erau ondulări, dar acum se duce tare în jos. Din această perspectivă e un rezultat dezamăgitor, acesta este cuvântul şi de fapt arată calitatea creşterii economice a României: slabă, s-a terminat benzina, nu poate să mai tragă.

Previziunile făcute de economişti, sondajele veneau cu procente mai mari.

Evoluţia din trimestrul IV este buzduganul pentru ce ne aşteaptă. Nu acest procent, ci fenomenul în sine, de decelerare, îl vom resimţi serios în acest an. Din trimestrul IV s-a văzut un efect de bază, se va accentua în 2018. Apoi consumul şi-a atins limitele. S-a mai aricit puţin pe final de an şi în urma creșterilor de curs şi de dobânzi, dar în mare este epuizare de potenţial.

Ceea ce ne-a oferit acum statistica sunt date-semnal, componentele vor veni pe început de martie.

Însă sunt indicatori deja publicaţi care ne arată ce sectoare au mers. Industria a avut un an foarte bun, însă tras în mare parte de cererea externă. Comerţul, alimentat de consumul excesiv stimulat de stat, a urcat şi el tare, însă a tras în sus exporturile, ceea ce a făcut ca balanţa comerţului extern cu bunuri a României să se deterioreze rapid. Şi astfel exportul net aduce de fapt creştere negativă.

Construcţiile au avut o afundare. Scădere de 5,4%. Doar în sectorul rezidenţialul a crescut. Statul a păpat toţi banii pe salarii şi pe pensii şi nu a mai avut ce să bage în lucrări.

Ni s-a terminat benzina

Ni s-a terminat benzina şi în loc nu prea are ce să apară. În prognoze se vorbeşte de un reviriment al investiţiilor.

Ridicarea la un anumit nivel a consumului, chiar dacă îi dispare potenţialul de creştere, stimulează investiţiile în economie din zona privată. Unele companii vor dori să acopere cu producţie internă o parte din cererea care acum este acoperită din import. Deci pot veni ceva investiţii private. Însă problematice sunt cele ale statului. Sunt promise cheltuieli de capital de 38,5 miliarde de lei. Însă în buget avem multe cheltuieli obligatorii subdimensionate la întocmire şi acoperirea lor va necesita tăieri din alte păţi.

La început de 2017, toţi economiştii integri au spus atunci când guvernul a anunţat creştere de 5,5% că este prea optimistă. La final a ieşit şapte. Culmea este că cei care vorbeau de optimism au avut dreptate. Decelerarea de la final de an arată acest lucru - se strică cam tare căruţa.

Inflația prea repede, prea departe

Şi cel mai bine vedem că nu e OK ce s-a întâmplat în inflaţie - în ianuarie avem 4,3%. E un nivel pe care îl uitasem. E de două ori peste idealul ţintit de băncile centrale, cel de 2%. În primul rând a dispărut efectul de bază de la scăderea de TVA din ianuarie 2017 şi acum vedem cu adevărat creşterea de preţuri.

Şi avansul economic mare de anul trecut îl plătim prin preţuri. Să nu aveţi nicio îndoială. Excesul de cerere se duce în inflaţie, e o regulă foarte simplă a economiei.

Şi acum avem efectele. Cererea mare duce la creşterea preţurilor în economie, a preţurilor intermediare şi după câteva luni răsar la consumator.

Chiar ne uitam la acest procent şi ne aduceam aminte de creşterea anuală a salariilor din privat, în medie de 11%...păi 40% a fost erodată de inflaţie. A fost pierdută.

Şi când le pui pe toate pe cântar îţi dai seama că e mai bine să ai creşteri ceva mai moderate de salarii, care nu vor fi mâncate aşa mult de inflaţie. Şi atunci nici importurile nu vor urca atât de mult, nici cursul nu e făcut praf pe drum. Mai încet e de bine.

Statului, mai ales celui de acum, care s-a întins prea mult, îi convine inflaţia. Din taxe mai mari încasează taxe pe produs mai mari. Şi îşi acoperă din cheltuielile deşănţate. Doar că o face pe spinarea nivelului de trai al oamenilor.

Previziunile specialiștilor

Suntem foarte aproape de o schimbare de traiectorie în ceea ce priveşte creşterea economică din Europa Centrală şi de Est, avertizează analiştii. Este posibil ca în 2017 avansul economic să fi ajuns la limită şi de aici înainte să avem parte de o încetinire a ritmului, potrivit experţilor citaţi de Bloomberg. Creşterea economică în statele din Europa Centrală şi de Est, printre care şi România, s-a datorat, în principal, majorărilor salariale care au stimulat cererea, ceea ce a dus la explozia comenzilor venite din partea zonei euro, principala piaţă de export. Însă, având în vedere că şomajul este la un minim istoric, iar pe măsură ce companiile se chinuie să găsescă muncitori într-un moment în care nu pot onora toate comenzile, aceasta ar putea fi ultima accelerare înregistrată pentru moment de toate cele şase economii din Europa Centrală şi de Est, potrivit experţilor intervievaţi de Bloomberg. Aceştia mai atrag atenţia şi că presiunile pentru a menţine deficitul bugetar sub pragul de 3% din Produsul Intern Brut vor afecta unele ţări precum România, unde reducerile de taxe şi majorările de salarii în sectorul public au contribuit la stimularea creşterii economiei.

Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News

Partenerii noștri