ANALIZĂ BUSINESS CLUB. Hipermarketurile ar putea fi închise sâmbăta şi duminica
Dacă propunerea ar fi pusă în practică, până la 40 la sută din încasările hipermarketurilor şi supermarketurilor s-ar evapora. Oamenii ar fi obligaţi să meargă să cumpere din pieţe sau de la chioşcuri, acolo unde evaziunea fiscală este în floare.
Se pierd încasări la buget şi locuri de muncă din magazinele mari, cele care de altfel au creat mii de locuri de muncă în perioada crizei. Efectele ar fi în lanţ. De pierdut vor avea nu numai comercianţii, ci şi transportatorii şi producătorii care ar fi nevoiţi să strângă rândurile. Şi în 2010 a fost o propunere similară - să se închidă hipermarketurile duminica, dar a fost respinsă. În Grecia, magazinele au fost închise duminica zeci de ani. Restricţia a fost ridicată abia anul trecut, ca măsură de creştere a consumului.
Deputatul PNL Marin Anton este cel care a avansat ideea închiderii marilor magazine în timpul weekendului. Liberalul vrea ca supermarketurile şi hipermarketurilor să fie închise de sâmbata de la ora două după-amiaza până luni dimineaţa. Comercianţii cu lanţuri mari de magazine nici nu vor să audă de o asemenea propunere care le-ar diminua considerabil încasările.
„E o cultură în România, clienţii să-şi facă cumpărăturile sâmbăta şi duminica. Pentru noi e cifra de afaceri de 30-40 la sută din totalul săptămânii şi o alocare de personal de 15-18%, cu toate consecinţele care decurg de aici”, a declarat Delia Nica, director executiv al Asociaţiei Marilor Reţele Comerciale.
Efecte negative în lanț
Transportatorii vor avea mai puţină marfă de livrat, iar presiunea va creşte la furnizori care vor trebui să-şi ajusteze producţie şi numărul de angajaţi. Va fi o mai mare presiune pe preţuri.
Într-un an, românii lasă la casele de marcat ale magazinelor moderne circa 8 miliarde de euro. Cele 160 de hipermarketuri din ţară iau jumătate din această sumă, adică 4 miliarde de euro. Marile lanţuri sunt controlate de germanii de la Kaufland şi de francezii de la Carrefour, Auchan şi Cora. Potrivit unui studiu din 2012 suma medie cheltuită în acest tip de magazine este de 170 de lei pe vizită, pentru că lumea îşi face grosul cumpărăturilor din marile magazine, iar de la chioşcurile din colţ cumpără produse de consum rapid, precum pâinea sau apa. Ca urmare, bonul mediu de casă dintr-un magazin alimentar obişnuit este de aproape 7 ori mai mică.
Chiar dacă au încasări mult mai reduse, alimentarele de cartier câştigă la capitolul vizite. Un consumator merge de 4 ori pe săptămână la magazinul din colţ, pe când supermarketurile şi hipermarketurile au o medie de o vizită pe săptămână. Este vorba, de cele mai multe ori, de vizita de la sfârşit de săptămână, când se face aprovizionarea pe mai multe zile.
Mutarea clienţilor din magazinele mari, cu marfă fiscalizată, spre pieţele agroalimentare şi micile magazine, presupune şi riscuri. În unele pieţe, circa 90 la sută din vânzări sunt nefiscalizate. Asta înseamnă că pentru majoritatea produselor comercializate acolo nu se plătesc taxe şi impozite, bani care ar fi trebuit să intre la buget.
30. 000 de vizitatori pe zi
Un hipermarket din Bucureşti poate avea şi 30 de mii de vizitatori pe zi, potrivit informaţiilor firmei de consultanţă imobiliară CB Richard Ellis. În provincie, traficul este mai redus, de 10 mii de persoane pe zi.
Mall-urile au toate un supermarket sau un hipermarket în interior. Magazinul este considerat o ancoră, un punct de atracţie de vizitatori. Cam 80-90 la sută dintre clienţii care ajung într-un centru comercial fac cumpărături şi din hipermarket. Asta înseamnă încasări mai mari atât pentru comerciant, dar şi pentru proprietarul mall-ului, care face bani din închirierea spaţiilor comerciale.
Cel mai mare mall din Bucureşti atrage un trafic mediu de 75 de mii de persoane în timpul weekendului. În restul zilelor, numărul de vizitatori este cu 20 de mii mai redus.
Iniţiatorul acestui proiect de închidere a magazinelor în weekend, Marin Anton, este vicepreşedintele Comisiei de Agricultură din Camera Deputatilor. El spune că, prin această iniţiativă, vrea să pună producătorii pe picior de egalitate cu supermarketurile.
Marin Anton a fost secretar de stat în Ministerul Transporturilor şi are o avere estimată de revista Forbes la 10 milioane de euro. El deţine 200 de hectare de teren agricole. Marin Anton are în proprietate şapte imobile şi că a dat un împrumut de peste jumătate de milion de euro. Cu ani în urmă a fost administrator la Rafo Onești, acolo unde s-au dat tunuri mari în economie.
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News
