Analiză Business Club. Mirajul gazelor de șist. De ce a plecat Chevron din România
Plecarea Chevron din România nu este o victorie. Nici pentru activiştii de mediu, nici pentru locuitorii din Pungeşti, care au protestat față de fracturarea hidraulică. Nu e nici pentru Gazprom, căci dependenţa României de gazul rusesc rămâne mică. Este pur şi simplu o înfrângere pentru Chevron, care ratează încă o dată deschiderea unei exploatări de gaze de şist în Europa.
Compania nu a explicat în detaliu de ce pleacă din România. Dar motivele par destul de clare: cel mai probabil, Chevron nu a găsit rezerve suficiente de gaze de şist cât să justifice exploatarea lor.
„Aceasta este o decizie de afaceri luată în urma evaluărilor proiectului din România, care nu poate concura în acest moment într-un mod favorabil cu alte oportunități de investiție din portofoliul global al Chevron”, a anunțat sec compania în comunicatul de presă.
În spatele acestui eşec stă o serie de estimări complet exagerate. În 2013, un raport guvernamental american spunea că în România ar putea exista 1.400 de miliarde de metri cubi de gaze de şist, suficient cât să îi asigure ţării independenţa energetică timp de 100 de ani.
Îmbătate cu succesul exploatărilor de petrol şi gaze de şist din Statele Unite, companiile energetice americane au pierdut contactul cu realitatea în Europa. Şi, la fel ca în România, s-au bazat pe rapoarte mult prea optimiste, cum ar fi cel care spunea că şisturile vor asigura o treime din necesarul de gaz al Uniunii Europene.
De curând, însă, Autoritatea Internaţională pentru Energie a publicat o prognoză revizuită care spune că nici măcar în 2040 gazele de şist nu vor asigura mai mult de 3% din consumul Uniunii Europene.
Dependentă într-o măsură mult mai mare de gazul rusesc decât România, Polonia a fost ţara europeană în care gazele de şist au produs cel mai mare entuziasm, dar şi cea mai mare dezamăgire.
Polonezii şi-au dorit atât de mult să exploateze această resursă, care le promitea independenţa energetică şi sute de mii de locuri de muncă, încât fostul guvern Tusk a apelat la nenumărate scurtături legislative pentru acordarea licenţelor de exploatare.
Însă, încetul cu încetul, a devenit clar că Polonia nu are rezerve foarte mari de gaze de şist, iar la finalul lunii ianuarie Chevron şi-a anunţat plecarea de acolo.
Ieftinirea petrolului, care în jumătate de an şi-a pierdut jumătate din valoare, nu a făcut decât să grăbească renunţarea la gazele de şist.
Însă sunt şanse mici ca o scumpire a petrolului să reaprindă febra gazelor de şist în Europa. Graba cu care a renunţat Chevron la licenţele sale de explorare arată că problema nu este neapărat una a costurilor prea ridicate de extracţie.
Citiți și: Reacţii la anunţul plecării Chevron din România
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News
