Analiză. CFR Marfă, de la a noua companie de profil din UE, la insolvență

Doru Cireaşă
LOCOMOTIVA CFR MARFA agerpres_7419841
Foto: Agerpres

Operatorul național CFR Marfă companie de stat despre care acum Consiliuul Concurenței spune că se află pe marginea prăpăstiei, fiind într-o situație similară cu Oltchim, este victima strategiilor eronate de privatizare, întocmite chiar de mari companii de consultanță, a războaielor politice, managementului pe ochi frumoși și a dezinteresului politicienilor față de soarta căii ferate din România.

cfr marfa captura-1

Privatizarea societății a fost cerută insistent de către FMI fiind chiar menționată în scrisoarea de intenție semnată cu instituția internațională în 2013. Strategia de privatizare, destul de criticată și criticabilă, a fost adoptată de guvernul condus de Victor Ponta, în februarie 2013.

Pentru CFR Marfă, pregătirile sunt avansate în vederea vânzării unui pachet majoritar de acțiuni către un investitor strategic. Vom organiza o licitație publică pentru selectarea câștigătorului și intenționăm să încheiem tranzacția cât mai curând posibil, imediat ce toate conditionalitățile din acordul de vânzare-cumpărare vor fi îndeplinite", promitea FMI guvernul de la acel moment, în scrisoarea de intentie convenită.

Presiunile FMI pentru privatizarea societății veneau în contextul în care CFR Marfă avea datorii uriașe.

Compania avea datorii cifrate la 1,8 miliarde lei, din care 600 de milioane la CFR Infrastructură și alți 600 milioane de lei la bugetul de stat. Acestea au fost acumulate ca urmare a involuției sectorului feroviar din România. Dacă în 2000 CFR Marfă transporta aproximativ 40% din volumul mărfurilor transportate cu alte mijloace, respectiv rutier, naval, etc în 2011 ponderea mai era doar de 10%-12%.

Nerepararea căii ferate, vinieta percepută la transporturilor rutiere ținută la nivel mic față de taxa de utilizare a infrastructurii feroviare, au determinat migrarea transporturilor de marfă spre rutier. Practic, un tren a ajuns să aibă nevoie de două zile pentru a traversa România. Dacă transportul mărfurilor pe rutier era o corvoadă, cel pe calea ferată era și mai dificil, în condițiile în care viteza medie a trenurilor de marfă era și atunci și acum mai mică de 20 de kilometri la oră.

În această situație nu este de mirare că firma de stat, căpușată și în pierdere de contracte în favoarea operatorilor privați, a început să piardă bani. Un rol aparte l-a avut managementul pus politic la cârma companiei.

Cum a anulat Guvernul datoriile CFR Marfă

Pentru a vinde compania aceasta trebuia însă să nu mai înregistreze datorii. Suma încasată în urma vânzării avea șanse minime să se ridice la nivelul datoriilor, respectiv de 400 de milioane de euro. Anularea datoriilor permitea Guvernului de atunci să vândă compania pe nimic și să se laude cu banii încasați, chiar și câteva zeci de milioane de euro. Prețul cel mai bun a fost principalul criteriu de desemnate a câștigătorului licitației și nu investițiile în companie.

Guvernul a gândit o schemă de anulare a datoriilor. Este schema criticată acum de către Comisia Europeană și considerată ajutor de stat în prezent, după ce privatizarea companiei de stat a eșuat.

Potrivit unei ordonanțe de Guvern, CFR Marfă a preluat la acel moment o datorie de 127,4 milioane lei pe care CFR SA o avea are de achitat la ANAF. Ca urmare a preluării datoriei, ANAF a descărcat CFR SA de această plată, iar datoria CFR Marfă faţă de CFR SA a fost stinsă parţial. În acelaşi timp însă, restul datoriile principale şi penalităţile acumulate de CFR Marfă au fost la rândul lor stinse, prin conversie în acţiuni. Strategia de privatizare a CFR Marfăa inclus inclusiv vânzarea unui pachet de acţiuni care va fi deţinut de stat în urma "conversiei creanţelor statului în acţiuni".

Erori in procesul de privatizare

Fie din cauza amatorismului procesului de privatizare, fie din cauza dezinteresului marilor investitori europeni, la privatizare nu s-au prezentat mari nume. Presa a menționat existența unor erori grave.

De la începutul procedurii de licitaţie Ministerul Transporturilor a modificat de nu mai puţin de cinci ori condiţiile de vânzare a pachetului de titluri. Modificările erau ilegale și puteau fi oricând folosite drept pretext de orice participant la licitație pentru a contesta rezultatul acesteia. „Nu mai continuaţi modificarea condiţiilor în care să se facă plata la CFR, pentru că nu există nici o justificare, în raport cu ce va spune Consiliul Concurenţei (...) Nu aş vrea să ni se spună, peste vreo doi-trei ani, că ori eu am lăsat de pe acum, prin testament prezidenţial: «Luaţi-i pe cei care au condus privatizarea CFR Marfă!», sau să dea vina pe viitorul preşedinte, că «Uite, din cauza viitorului preşedinte ne-a luat DNA». Nu, băieţi, dacă o să vă ia, o să vă ia exact pe ce aţi făcut până acum în procesul de privatizare”, spunea la acel moment președintele de atunci, Traian Băsescu. Referirea era făcută la acuze conform cărora el s-ar afla în spatele arestărilor dispuse de DNA.

Spre exemplu, modificările au inclus: cifra de afaceri cerută participanților a fost scăzută de cinci ori, conversia datoriilor în acțiuni a fost clarificată de abia într-o fază avansată a procesului de privatizare, iar oferta lui Gruia Stoica nu a fost descalificată atunci când acesta a cerut plata în rate. Deşi bătuse palma cu Gruia Stoica, conducerea CFR Marfă s-a apucat să vândă vagoane, iar acestuia i s-a acordat de către fostul ministru Ramona Mănescu un termen prelungit de plată a pachetului de acțiuni. Nu în ultimul rând omului de afaceri i s-a cerut plata acțiunilor, deși Consiliul Concurenței nu se pronunțase asupra legalității acesteia.

Disputele politice

În plus privatizarea a ajuns un fel de minge de ping pong între șeful Guvernului, Victor Ponta și șeful statului, Traian Băsescu. Privatizarea fusese aprobată în Consiliul Suprem de Apărare a Țării (CSAT) însă pentru a se acoperit premierul Ponta a cerut expres aprobarea formulei de privatizare în detaliu în ședință la CSAT. Refuzul celor doi de a debloca situația a determinat întârzieri de săptămâni bune în procesul de privatizare. Totul s-a suprapus și peste o criză politică, anume absența unui ministru al Transporturilor. Preşedintele Traian Băsescu a decis să amâne decizia numirii unui titular la Ministerul Transporturilor, lăsându-l pe Victor Ponta interimar la minister. Băsescu a refuzat numirea lui Ovidiu Silaghi spunând că acesta este ca "a fost ca apa sfinţită, nu s-a evidenţiat cu nimic". Băsescu afirma că "în momentul de faţă investitorul (GFR, care a câştigat licitaţia pentru privatizarea CFR Marfă, n.red) caută să împrumute bani ca să poată plăti compania şi nu îi găseşte", adăugând că a adus aceste "semne de întrebare" şi în discuţia cu oficialii FMI veniţi în România să negociere semnarea unui nou acord preventiv. Băsescu mai spunea că Ponta trebuie să își asume politic privatizarea în calitate de premier.

Comisia Europeana dezgroapa ajutoarele date lui CFR Marfă

Anii au trecut, societatea nu a fost privatizată deși a fost iertată de datorii și are din nou alte obligații importante. Potrivit datelor de la Ministerul Finanțelor, datoriile CFR Marfă se situează la 800 de milioane de lei. În primele șase luni ale anului CFR Marfă a înregistrat o pierdere de 77 milioane de lei.

Acum Comisia Europeană cere statului român să recupereze banii. Cum societatea a fost iertată de datorii doar temporar, ca mijloc de sprijin în vederea privatizării, opțiunile nu sunt multe. CFR Marfă trebuie fie vândută din nou, fie trebuie să restituie banii, opțiune similară cu insolvența. Sunt singurele variante acceptate de către Comisia Europeană. „O situaţie specială o constituie CFR Marfă, despre care Comisia Europeană nu crede că este viabilă. Situaţia de la CFR Marfă seamănă cu cea de la Oltchim şi Complexul Energetic Hunedoara. CFR Marfă este în pericol să urmeze calea Oltchim”, spune Bogdan Chirițoiu, preşedintele autorităţii de concurenţă.

În timp ce Comisia pune presiuni pe România să vândă sau să închidă compania națională feroviară de marfă, multe alte companii similare din Europa aparțin statului și nu sunt privatizate. Spre exemplu cei mai mari operatori feroviari de marfă din Germania (DB Schenker), Austria (OBB) sau Polonia (PKP Cargo) au ca principal acționar statul respectiv.

Partenerii noștri
Confidenţialitatea ta este importantă pentru noi. Vrem să fim transparenţi și să îţi oferim posibilitatea să accepţi cookie-urile în funcţie de preferinţele tale.
De ce cookie-uri? Le utilizăm pentru a optimiza funcţionalitatea site-ului web, a îmbunătăţi experienţa de navigare, a se integra cu reţele de socializare şi a afişa reclame relevante pentru interesele tale. Prin clic pe butonul "DA, ACCEPT" accepţi utilizarea modulelor cookie. Îţi poţi totodată schimba preferinţele privind modulele cookie.
Da, accept
Modific setările
Alegerea dumneavoastră privind modulele cookie de pe acest site
Aceste cookies sunt strict necesare pentru funcţionarea site-ului și nu necesită acordul vizitatorilor site-ului, fiind activate automat.
- Afișarea secţiunilor site-ului - Reţinerea preferinţelor personale (inclusiv în ceea ce privește cookie-urile) - Reţinerea datelor de logare (cu excepţia logării printr-o platformă terţă, vezi mai jos) - Dacă este cazul, reţinerea coșului de cumpărături și reţinerea progresului unei comenzi
Companie Domeniu Politica de confidenţialitate
RCS&RDS S.A. digi24.ro Vezi politica de confidenţialitate
cmp_level, prv_level, m2digi24ro, stickyCookie
Studiu de Audienţă și Trafic Internet (prin CXENSE) brat.ro
cX_S, cX_P, cX_T
Google IDE google.com Vezi politica de confidenţialitate
IDE
Vă rugăm să alegeţi care dintre fişierele cookie de mai jos doriţi să fie utilizate în ce vă priveşte.
Aceste module cookie ne permit să analizăm modul de folosire a paginii web, putând astfel să ne adaptăm necesității userului prin îmbunătățirea permanentă a website-ului nostru.
- Analiza traficului pe site: câţi vizitatori, din ce arie geografică, de pe ce terminal, cu ce browser, etc, ne vizitează - A/B testing pentru optimizarea layoutului site-ului - Analiza perioadei de timp petrecute de fiecare vizitator pe paginile noastre web - Solicitarea de feedback despre anumite părţi ale site-ului
Companie Domeniu Politica de confidenţialitate
Google Analytics google.com Vezi politica de confidenţialitate
_ga, _gid, _gat, AMP_TOKEN, _gac_<property-id>, __utma, __utm, __utmb, __utmc, __utmz, __utmv
Aceste module cookie vă permit să vă conectaţi la reţelele de socializare preferate și să interacţionaţi cu alţi utilizatori.
- Interacţiuni social media (like & share) - Posibilitatea de a te loga în cont folosind o platformă terţă (Facebook, Google, etc) - Rularea conţinutului din platforme terţe (youtube, soundcloud, etc)
Companie Domeniu Politica de confidenţialitate
Facebook facebook.com Vezi politica de confidenţialitate
a11y, act, csm, P, presence, s, x-referer, xs, dpr, datr, fr, c_user
Youtube youtube.com Vezi politica de confidenţialitate
GED_PLAYLIST_ACTIVITY,APISID, GEUP, HSID, LOGIN_INFO, NID, PREF, SAPISID, SID, SSID, SIDCC, T9S2P.resume, VISITOR_INFO1_LIVE, YSC, dkv, s_gl, wide
Twitter twitter.com Vezi politica de confidenţialitate
_twitter_sess, auth_token, lang, twid, eu_cn, personalization_id, syndication_guest_id, tfw_exp
Instagram instagram.com Vezi politica de confidenţialitate
csrftoken, ds_user_id, ig_did, ig_cb, mcd, mid, rur, shbid, shbts, urlgen
Aceste module cookie sunt folosite de noi și alte entităţi pentru a vă oferi publicitate relevantă intereselor dumneavoastră, atât în cadrul site-ului nostru, cât și în afara acestuia.
- Oferirea de publicitate în site adaptată concluziilor pe care le tragem despre tine în funcţie de istoricul navigării tale în site și, în unele cazuri, în funcţie de profilul pe care îl creăm despre tine. Facem acest lucru pentru a menţine site-ul profitabil, în așa fel încât să nu percepem o taxă de accesare a site-ului de la cei care îl vizitează. - Chiar dacă astfel de module cookie nu sunt utilizate, te rugăm să reţii că ţi se vor afişa reclame pe site-ul nostru, dar acestea nu vor fi adaptate intereselor tale. Aceste reclame pot să fie adaptate în funcţie de conţinutul paginii.
Companie Domeniu Politica de confidenţialitate
CXENSE cxense.com Vezi politica de confidenţialitate
gcks, gckp, _cX_segmentInfo, cx_profile_timeout, cx_profile_data
Google DFP google.com Vezi politica de confidenţialitate
__gads, id, NID, SID, ANID, IDE, DSID, FLC, AID, TAID, exchange_uid, uid, _ssum, test_cookie, 1P_JAR, APISID, evid_0046, evid_0046-synced
Trimite
Vezi politica de confidențialitate