Economist: România va intra în a doua parte a anului într-o recesiune destul de severă

Data actualizării: Data publicării:
andrei caramitru in fata ta

Economistul și antreprenorul Andrei Caramitru crede că în a doua parte a anului România  va intra într-o recesiune destul de severă care o va duce fie către un împrumut FMI și tăieri bugetare, fie către o inflație și o devalorizare drastică a leului. Andrei Caramitru este convins, pe de altă parte, că noul buget va veni la pachet cu noi taxe, însă este de părere că nu se va introduce impozitul progresiv, dintr-un motiv foarte simplu: ar însemna taxarea înseși salariilor proaspăt mărite de la stat. Iată principalele puncte ale discuției pe teme economice pe care Andrei Caramitru a avut-o cu realizatorii emisiunii „În fața ta” de la Digi24:

Ordonanța lăcomiei. La cât se ridică „foamea de bani”?

Ordonanța lăcomiei nu e o surpriză. Cine ar fi studiat puțin mai mult de exemplu ce a făcut guvernul din Budapesta, ar vedea că multe elemente sunt comparabile cu ce s-a făcut la noi, la noi doar puțin mai agresiv. Nu e o surpriză, pentru că programul lor economic e nesustenabil. Dacă vă uitați la deficitul bugetar, deja anul trecut - cu creștere economică mare, deja este prea mare. Anul acesta probabil vor avea un deficit eu îl estimez la mult peste 5%, vorbim probabil de 7% din PIB bugetar. De asta nu avem buget. Ca să vă imaginați gaura despre care vorbim: cu un deficit de 7% au nevoie de 14 miliarde de euro, la care se adaugă dobânzile pe datoria trecută, plus refinanțarea datoriei trecute, care mai e încă 15 miliarde. Vorbim de cel puțin 25 de miliarde de euro foame de bani anul acesta.

Noi taxe odată cu noul buget

Sunt absolut convins că odată cu noul buget vor veni și noi taxe. În spațiul public deja se vorbește deja de noi taxe. Ei nu au cum să închidă bugetul. Din câte aud, ei construiesc un buget pe creștere economică de 5,5%. Deja cu această creştere economică - total nefezabilă - au deficit de 5% din PIB, vorbim probabil de 7% cu o creştere economică mai mică. Problema e că nu văd ce taxe poți să mai pui ca să acoperi o asemenea gaură.

Impozitul progresiv nu va fi introdus. Vor taxa numai mediul privat

Impozitul progresiv e 0 posibilitate. Știu că calculele făcute de guvernul PSD arată că impactul e relativ limitat, pentru că numărul oamenilor cu salarii foarte mari e foarte mic. Nu cred că o să-l pună dintr-un motiv simplu și politic: au crescut foarte mult salariile la stat. Directori, amante, rudele, șoferii, parlamentarii, miniștri, secretarii de stat au ajuns cu salarii foarte mari. Nu cred că se vor taxa ei pe ei. Cred că vor taxa doar mediul privat.

În 2019 vom apela la FMI

Până la sfârșitul anului vom apela la FMI? Mi se pare aproape inevitabil. Avem 25 mld. de euro gaură. Băncile nu mai finanțează acest buget. Dacă vă uitați pe ultima lună și jumătate, vedeți că nici jumătate din bani n-au putut fi atrași de Ministerul Finanțelor de la sistemul bancar. Nu cred că un om rațional ar da împrumut pe 5 ani domnului Vâlcov la dobânda de 4-5%. Nimeni n-are această încredere. Deci, au o problemă de finanțare. Mai există un buffer la Ministerul de Finanțe de 3% din PIB, pe care acum îl folosim. Înseamnă 6-9 luni, în care se mai pot finanța. Dacă intrăm în recesiune, ceea ce e foarte posibil cu haosul din jur, plus slăbiciunea economică europeană, a doua jumătate a anului poate să fie cu mult prea multe probleme ca să fie gestionate intern.

Recesiune?

În a doua parte a anului- recesiune destul de severă.

Ce se va întâmpla?

Sau guvernul - PSD, probabil în acel moment - va trebui să taie costuri din bugetul statului - e mai greu, fiind an electoral. Sau să apeleze la FMI, care le va impune să taie costuri în bugetul statului. Deci, cumva, când nu mai sunt bani, devine foarte complicat să închizi calculele. Mai e o opțiune: de inflație foarte mare și devaluare a leului. E ca și cum ai tăia salariile la stat. În loc să le tai, faci inflație de 20%, faci devalorizarea leului cu 20% și e ca și cum le-ai fi tăiat și le-ai tăiat toate salariile din țară, iată, cu 20%.

Cursul de schimb, o îngrijorare

Explicația e foarte simplă. Ce s-a întâmplat cu cursul? Au fost mai multe valuri de probleme care s-au acumulat până la un punct de spargere. Primul val a fost problema cu deficitul bugetar. Lumea a văzut că nu mai sunt bani la stat, nu mai e un plan sustenabil pentru țară. Prima problemă, care a început să fie vizibilă spre sfârșitul anului trecut.

A doua - a venit OUG-ul, care a arătat că Guvernul de fapt atacă sectorul privat, deci va frâna și mai mult economia. Orice om care se pricepe își dă seama că acest an devine foarte complicat economic vorbind.

Primii care s-au speriat au fost probabil firmele străine, românești, oamenii simpli, care au început să-și mute încet-încet leii în euro. După una-două săptămâni, au intrat traderii profesioniști de pe bursele din străinatate, care au acţionat împotriva leului. Ei știu un lucru: arma principală a BNR care apară cursul, dobânda, i-a fost luată din mână, iar BNR e descoperită la orice atac. De ce a fost luată din mână? Dacă BNR protejează cursul crescând dobânda, automat, taxa pe lăcomie lovește băncile. Dacă băncile la 2,5 au probleme să plătească taxa, dacă avem dobânda de 10%, practic tot sistemul financiar e în insolvență.

La ce curs leu-euro ar trebui să-și facă bugetul un antreprenor?

Actualmente, nimeni nu poate estima. Vă dau un exemplu, fac o paralelă cu ce s-a întâmplat în Turcia anului trecut. În vară, lira era 4,5 față de euro. Probleme de deficit bugetar, de cont curent, lucruri similare cu cele de la noi. Atac speculativ pe liră, Erdogan începe să explice că Soros, multinaționalele, piețele financiare vor să-l destabilizeze. Niște prostii. Lira a ajuns la 7,5, de la 4,5. Rapid. A fost o explozie a cursului. Ca să stopeze, a fost obligat să pună dobânzi de 25%. Și lira acum e la 6. Nu spun că o să fie același parcurs, niciodată nu e. Îngrijorarea mea e că nu sunt arme de protecție. Nu putem creşte dobânda ca să stopăm declinul. Nu văd cine mai are încredere să țină bani în lei. Eu cel puțin nu am. Majoritatea oamenilor nu mai au, cei de afară vor să atace leul. Cât putem să ne protejăm, neavând arme? Aici e problema.

Citiți și: 

Cine este Andrei Caramitru? De ce s-a făcut economist fiul unui mare actor și s-a întors în țară după 14 ani trăiți în Elveția?

Andrei Caramitru, consultant financiar: Atacul speculativ asupra leului probabil va continua. Cu ce consecințe?

Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News

Partenerii noștri