„Nu orice retragere de bani este un semn de panică, dar păstrarea banilor în numerar este cel mai periculos scenariu”, a explicat auditorul financiar Kristine Bago, pentru redacția Digi24.ro, în contextul în care aproape 500.000 de români și-au închis conturile de economii în primele nouă luni din 2025. Inflația, teama de recesiune și blocarea creșterilor salariale au transformat economiile populației în resurse pentru cheltuieli de zi cu zi, arată datele Fondului de Garantare a Depozitelor în Sistemul Bancar (FGDB).
La finalul anului 2024, 15.090.555 (15,1 milioane) de deponenți rezidenți aveau depozite garantate integral, adică sub plafonul de 100.000 de euro.
La 30 septembrie 2025, numărul acestora a scăzut la 14.597.358 (14,6 milioane), ceea ce înseamnă că 493.197 de români și-au lichidat conturile de economii și au încheiat relația cu banca.
Banii de rezervă au devenit bani de supraviețuire
Depozitele bancare garantate reprezintă economii protejate de stat în limita a 100.000 de euro per deponent, per bancă.
Scăderea abruptă a numărului de deponenți arată o schimbare profundă de comportament financiar: banii puși deoparte pentru situații excepționale sunt folosiți tot mai des pentru cheltuielile curente.
Persoanele fizice dețineau la finalul lunii septembrie 2025 depozite eligibile în valoare de 327,8 miliarde de lei, în ușoară scădere față de trimestrul anterior.
În paralel, depozitele eligibile ale persoanelor juridice au crescut la 227,5 miliarde de lei, cu un avans de 3,4%, creșterea fiind alimentată exclusiv de depozitele în lei care depășesc plafonul de garantare.
Kristine Bago: „Dacă banii ajung la saltea, scenariul este sumbru”
Kristine Bago a explicat, pentru Digi24.ro, de ce fenomenul nu este în sine negativ, dar devine periculos în anumite condiții.
„Faptul că aproape 500.000 de români și-au lichidat conturile trebuie analizat în context. Dacă acești bani au fost retrași pentru investiții la Bursa de Valori București sau în fonduri mutuale, vorbim despre un scenariu pozitiv. Problema apare atunci când banii sunt scoși și ținuți în casă. Acolo vorbim despre un scenariu extrem de sumbru.”
Ea a atras atenția că inflația erodează rapid valoarea banilor ținuți cash.
„Dacă la începutul anului aveai 100 de lei, la o inflație de 10%, la final poți cumpăra, în realitate, bunuri de doar 90 de lei, chiar dacă suma pare aceeași pe hârtie.”
CITEȘTE ȘI: Scumpiri în lanț și tăieri de personal în mai multe sectoare până în 2026. „Inflația și blocajul financiar, combinație letală”
Economiile, plasă de siguranță, nu sursă de cheltuieli zilnice
Potrivit auditorului financiar, rolul real al economiilor este deturnat în această perioadă.
„Economiile sunt o masă monetară de siguranță, rezervată situațiilor extraordinare. Atunci când devin instrumentul principal pentru plata facturilor și a cheltuielilor curente, efectul este unul de bumerang, greu de stăpânit pe termen lung”, a explicat Kristine Bago.
Frica de viitor și contextul politic
Specialista a explicat că fenomenul este amplificat de climatul de incertitudine politică și economică, iar instabilitatea și lipsa de predictibilitate îi determină pe oameni să ia decizii pe fond emoțional: „Spre deosebire de companii, unde fiecare tranzacție trebuie justificată prin documente contabile, persoanele fizice nu sunt supuse acelorași constrângeri atunci când aleg să păstreze banii în numerar.”
Totodată, deficitul de educație financiară îi împinge pe mulți români să ia decizii riscante, cu efecte negative pe termen lung.
Specialiștii avertizează că folosirea economiilor doar pentru cheltuielile de zi cu zi poate duce la dificultăți financiare grave la nivel individual.
„Dacă ne cheltuim economiile doar ca să supraviețuim, fără să investim și fără să ne dezvoltăm, nu putem construi stabilitate financiară. Economiile sunt limitate, iar fără investiții nu există creștere”, a transmis Kristine Bago.
Soluția este schimbarea de mentalitate, a concluzionat aceasta: „Oamenii ar trebui să fie mai eficienți, să își schimbe obiceiurile care consumă resurse fără beneficii și să investească fie timp în educație, fie bani în instrumente care pot măcar să neutralizeze inflația, precum bursa sau fondurile de investiții”.
CITEȘTE ȘI: ANALIZĂ Mai multe autorizații de construire în 2025, dar proiecte mai mici. Expert: „Nu înseamnă o revenire completă a pieței”
