Autostrada Soarelui intră în reparații

Astfel, în prima etapă vor fi majorate cu 10%, dar vor continua să crească începând cu 1 aprilie 2013.

Taxa de la podul Giurgeni – Vadu Oii va crește de la 9 la 10 lei, în prima etapă, apoi la 11 lei, iar taxa de la podul Fetești – Cerna Voda se va majora de la 11 la 12 lei, iar în a doua etapă, 13 lei.

Una dintre beneficiile noilor sisteme de taxare este reducerea de 20% la 20 de treceri consecutive.

2012, anul inaugurărilor de autostrăzi

Anul trecut, ţara noastră a inaugurat un număr record de kilometri de autostradă. Totuşi, un record care mai degrabă echivalează cu un eşec. Cei 125 de kilometri de asfalt pentru care autorităţile au tăiat poate un număr egal de kilometri de panglici nu ne-au ridicat de pe ultimul loc în clasamentul european de profil. De peste 10 ani, se lucrează la acelaşi trei autostrăzi, care acum însumează puţin peste 500 de kilometri.

Lungimea autostrăzilor inaugurate în 2012 echivalează cu toate tronsoanele deschise traficului în perioada 2009 - 2011.

Pe hârtie, totul sună bine. În realitate, vorbim de proiecte începute cu multi ani în urmă care ar fi trebuit terminate de mult.

În 2012 a fost inaugurată centura de ocolire a Municipiului Arad, lotul 1 dintre Timişoara şi Lugoj, tronsoanele Bucureşti - Moara Vlăsiei şi Moara Vlăsiei - Ploieşti, o porţiune de 11 kilometrii din centura Municipiului Constanţa şi, în cele din urmă, tronsoanele Cernavodă - Medgidia şi Medgidia - Murfatlar. Toate, înainte de terminarea lucrărilor. Majoritatea, în campanii electorale.

„Decizia mea a fost că nu mai stăm până se fac benzinăriile, parcările şi oamenii între timp merg tot pe partea cealaltă. Important e să meargă şi spre Ploieşti şi aici să meargă cu maşina pe autostradă. Şi imediat firme private. Firmele private, că nu statul... Firmele private vin şi se dezvoltă pe măsură ce există trafic”, a declarat Victor Ponta, premierul României.

Pe de altă parte, Ministerul Transporturilor, prin Compania de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale, nu a reuşit să înceapă nicio lucrare nouă. Asta cu toate că la începutul anului trecut au fost lansate 5 licitaţii în valoare de peste 900 de milioane de euro pentru construcţia unor tronsoane din Autostrăzile 1 şi 3. Toate au fost amânate de mai multe ori, până în august, deşi în total au fost depuse 73 de oferte. De exemplu, licitaţia pentru sectorul dintre Gilău şi Mihăieşti a fost amânată de 6 ori.

Pe lângă faptul că nu a inceput lucrări noi, în luna august, Ministerul Transporturilor a pierdut, la rectificarea bugetară, aproape 1,2 miliarde de lei, jumatate din bani de la CNADNR. Astfel s-a ajuns ca bugetul pentru modernizarea centurii Capitalei sa fie micşorat de peste 16 ori. CNADNR a rămas cu mai puţin de 3 milioane de euro în 2012 pentru acest obiectiv, în condiţiile în care nici măcar o treime din lucrări nu sunt gata. Lucrarile aproape au fost sistate.

Nici la atragerea de fonduri europene nu am stat bine. Plata banilor alocați pentru proiectele de infrastructură a fost suspendată din cauza suspiciunilor de fraudă şi a modul defectuos de alocare a banilor.

„Chestiunea e plecată de la suspiciunea de fraudă apărută pe o porţiune de autostradă, pe un contract de autostradă, mă refer la Arad - Nădlac şi există o întrerupere de plăţi”, a spus Leonard Orban, fostul ministru al Afacerilor Europene.

Oficial, fără nicio legătură cu suspendarea fondurilor europene, Compania de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale a reziliat în noiembrie contractul pentru construcţia lotului 1 al Autostrăzii Nădlac – Arad. Contractul a fost semnat în luna mai 2011, pentru 383 de milioane de lei. 85 la sută din această sumă sunt bani europeni şi 15 la sută fonduri de la buget. Tronsonul de 22 de kilometri nu mai are nicio şansă să fie gata până în aprilie 2013, când trebuie inaugurat.

„Până în martie o să avem constructor. Până la sfârşitul lui martie. În jur de sfârşitul lui martie va fi. Vom reuşi să terminăm în timp acceptabil. Vom pune termen sfârşitul anului”, a afirmat Mircea Pop, directorul general al CNADNR.

Dezinteresul constructorilor poate fi pus si pe seama indulgentei CNADNR. Amenzile date constructorilor în 2012 au fost echivalente cu valoarea unui singur kilometru de autostradă. Șapte amenzi cu valoare totală de cinci milioane de euro. Asta în condiţiile în care au fost semnalate întârzieri la peste 12 lucrări de construcţie a autostrăzilor.

În prezent, România are în lucru încă 9 tronsoane de autostradă, iar până la sfârşitul acestui an ar mai trebui deschişi circulaţiei alţi 245 de kilometri. Cele mai aproape de finalizare sunt segmentele Deva - Orăştie şi Agigea - Port. Tot în 2013 sunt aşteptate alte 3 tronsoane: Nădlac - Arad, Lugoj - Deva şi Orăştie - Sibiu. Tronsoanele Suplacu de Barcău - Borş şi primii 6,5 kilometri ai Autostrăzii 3, deşi planificate tot pentru acest an, au termen de finalizare incert.

Dacă obiectivul va fi atins, România ar avea 700 de kilometri de autostradă la sfârşitul acestui an. Chiar şi aşa însă vom rămâne în coada clasamentului european. Bulgaria, cu care ne comparăm încă dinaintea aderării la Uniunea Europeană are în prezent mai bine 530 de kilometri de autostradă şi lucrează la alţi 180. De asemenea, Ungaria, deși cu o suprafață mult mai mică față de România, are peste 1300 de kilometri de autostrăzi. Vorbim însă de reţele de autostradă slab dezvoltate faţă de statele vest-europene.România are de 27 de ori mai puține autostrazi decât Spania, care cu cei 13500 de kilometri ocupă Primul loc în Europa.

„E o metastază generalizată la nivelul acestui sector. În 2005, două mari contracte au fost aruncate în aer. Cazul Bechtel şi autostrada Bucureşti-Ploieşti. Bulgarii reușesc pentru că partidele politice conlucrează. Când se doreşte construcţia unei autostrăzi, proiectul nu trece decât daca partidele sunt de acord. Folosesc competenţe. Ministrul Finanţelor din Bulgaria e o personalitate mondială, fost lucrător la Banca Mondială”, este de părere Ionel Blănculescu, consultant financiar.