Autostrăzile, sacrificate la rectificarea bugetară

Ciucă, despre renunțarea la Cîrstoiu: Era clar că nu există nicio speranță

Burduja: Să ne concentrăm pe viitor. Orice zi pe care o pierdem în aceste cancanuri – ce a fost, cine a fost – este o zi pierdută

Romașcanu: Niciodată să nu spui niciodată. Am avut un doctor bun candidat, dar n-a putut să ducă lupta

Nicușor Dan: „Bătălia se dă în continuare între mine și Piedone”

Gaz periculos depistat în școli și grădinițe din 16 județe. E considerat unul dintre factorii de risc pentru cancerul pulmonar

Ce spun bucureștenii despre retragerea lui Cîrstoiu

Un tren a luat foc în mers în Canada

Claudiu Manda și Rareș Bogdan, în topul absenților din Parlamentul European

România vrea să cumpere vehicule militare din Coreea de Sud

Cele 1,5 miliarde de lei tăiate de la Transporturi sunt banii pe care statul român îi alocase pentru cofinanţarea unor proiecte europene. Programul Operaţional de Transporturi a fost însă blocat timp de un an, iar Uniunea Europeană nu a mai virat niciun eurocent pentru infrastructura românească.

„Nu am tăiat de la drumuri. S-au redus unde nu s-au folosit fondurile de cofinanţare”, a spus premierul Victor Ponta.

Practic, România a pierdut de două ori pentru că s-au tăiat tocmai investiţiile care pot ajuta economia să crească.

„Sectoarele Eenergie și Transport sunt esențiale. România dispune de o abundență de resurse care au fost însă private de investiții mari. O resursă evidentă ar fi utilizarea fondurilor UE”, a declarat Andrea Schaechter, şeful misiunii FMI în România.

În ultimii doi ani, infrastructura a fost greu lovită la rectificările bugetare. Cu toate acestea, sunt specialiştii care susţin că nu lipsa banilor este problema, ci proasta gestionare.

„Fiecare gospodar își face analiza, câți bani are și unde trebuie să-i ducă. De un an și jumătate, 2 ani, asistăm la proiecte care nu au niciun fel de viabilitate”, arată Ion Lixandru, expert în transporturi.

Unul dintre proiectele care suferă este lărgirea la patru benzi a centurii Capitalei: din 72 de kilometri au fost reabilitaţi doar 20, adică nici o treime.

De peste 200 de milioane de euro ar fi nevoie pentru ca şoseaua de centură a Bucureştiului să fie lărgită la patru benzi. Pînă atunci, pe acolo se circulă cu 12 kilometri la oră.

Prin acelaşi calvar trec şoferii şi pe centura Aradului. Şantierele celor două pasaje de pe ruta ocolitoare sunt abandonate de un an, din lipsa banilor. În disperare de cauză, angajaţii primăriei au încercat să facă presiuni la Guvern, printr-o petiţie.

40.000 de mașini trec pe acolo zilnic, în condiții foarte grele de trafic. Centura Aradului are 13 kilometri lungime, iar lucrările au început din 2010. Pentru finalizarea lor, ar mai fi nevoie de cinci milioane de euro.