Averile făcute în cârdăşie cu statul se evaporă

Extrădarea lui Paul al României se amână. Avocații invocă probleme cardiace și au cerut suspendarea procedurii

Europa se încălzește de două ori mai repede decât restul lumii. Cele patru cauze care transformă continentul într-un „punct fierbinte”

De ce au rămas fără apă locuitorii din Galați timp de 24 de ore. „Se mai întâmplă la fel ca în orice oraș mare”

Burduja indică deciziile care au dus la criza din energie: „Închidem tot ce înseamnă combustibil fosil și mergem pe surse intermitente”

„Fiara din Balcani” încearcă să obțină eliberarea din închisoare, deși a fost sancționat de 28 de ori pentru comportament agresiv

Centrala nucleară de la Cernavodă a fost închisă. Efectele deconectării reactorului 2 au început să se vadă din primele minute

Dieta care i-a provocat lui Marco Rubio un „episod aproape psihotic”: „I-aș fi spus președintelui «Trebuie să bombardăm Paraguay»”

„Două săptămâni de foc în toată Europa”. Cristian Bușoi explică situația energetică a României după oprirea Unității 2 de la Cernavodă

„Doar Dumnezeu ne mai scapă de criză”. Dumitru Pîrvulescu (FNME): „Până nu vom face reactoarele 3 și 4, nu vom avea energie stabilă”

Ţările cu cele mai mari resurse naturale sunt şi ţările cele mai corupte. Aşa că dacă pâna la scumpirea materiilor prime, oligarhii de acolo nu dispar, e doar o chestiune de timp până se vor îmbogăţi la loc.

Resursele naturale, telecomunicaţiile, construcţiile şi apărarea sunt domeniile principale în care marile averi sunt facute cu binecuvântarea directă a statului. El dă contractul, el dă licenţa, el decide ce companie are acces la fonduri publice sau resurse. Aşa se face că o relaţie specială cu statul aduce bani. Miliardarii care s-au îmbogăţit de pe urma industriilor în care statul are monopol al resurselor folosite au împreună o avere de 1.750 de miliarde de dolari - cam cât PIB-ul anual a 10 Românii.

The Economist arată însă că aceste averi au scăzut cu 16% în ultimii doi ani. În ţările bogate au rămas la aproximativ acelaşi nivel - 1,5% din PIB, însă în ţările în dezvoltare averile dubioase au coborât la 4% din PIB, de la 8% unde erau în 2008. China a început o amplă epurare printre oficiali şi miliardari, brazilienii cer punerea sub acuzare a preşedintelui ţării într-un caz uriaş de corupţie la compania petrolieră Petrobras iar în India, dacă în 2008 averile făcute în cârdăşie cu statul erau 18% din PIB, acum stau la 3% din PIB, nivel aproape egal cu al Australiei. O nouă clasă de antreprenori se ridică acolo, iar mogulii şi dinastiile sunt sub presiune.

Au pierdut miliarde în ultimii ani însă protestele şi anti-corupţia nu au reuşit de unele singure să-i sărăcească. Averile oligarhilor scad în siajul ieftinirii materiilor prime - sunt afectaţi siderurgiştii Chinei, minerii Africii şi petroliştii Americii de Sud. Dar când preţurile revin la normal, şi averile lor pot reveni la normal. E cu atât mai posibil cu cât multe ţări corupte mimează de fapt reforma. În Mexic, în Brazilia şi India lupta anticorupţie e dură, dar în China, mulţi observatori spun că nu se face decât o rotire a cadrelor - vechii moguli rămân fără bani, dar apar alţii noi. La fel şi Rusia pare să facă paşi înapoi.

Împreună, ţările în curs de dezvoltare produc 43% din PIB-ul global, dar ele concentrează 65% din avuţia făcută cu ajutorul statului. Lumea dezvoltată are mult mai puţini moguli. Doar 14% din averile miliardarilor sunt făcute în industrii unde statul are multă putere. Statistica însă pierde detalii importante.

IT-ul de pilda nu e perceput ca fiind o industrie în care statul să se implice puternic, nu are puteri precum în energie unde poate da concesiuni petroliere sau mine; însă Alphabet, compania-mama a Google, spre exemplu, dă printre cele mai mari sume pe lobby-ul făcut la Washington.