BUSINESS CLUB. Afaceri cu date personale

„Suntem căutători de oferte”. Cum au ajuns magazinele de tip discount să câștige tot mai mulți clienți de la o lună la alta

Șeful Romarm a vorbit cu George Simion la BSDA despre programul SAFE. Răzvan Pîrcălăbescu: „Nu avem niciun contract semnat direct”

Stolojan, după declarația lui Băsescu despre „liberalul 100%” care ar trebui să fie premier: „România are nevoie de Bolojan acum”

Ce a câștigat și ce a pierdut Trump din summitul cu Xi. Cristian Diaconescu explică mizele întâlnirii istorice: Ormuz și Taiwan

Suspiciune de hantavirus la Arad. Autorităţile au declanşat o anchetă epidemiologică. Ce spun medicii despre tulpina virusului

Donald Trump, despre programul nuclear al Iranului: „Douăzeci de ani sunt suficienți, dar nivelul de garanții nu este suficient”

Dosarul „10 August”. Ultimul termen la care inculpaţii, între care foşti şefi ai Jandarmeriei, mai pot fi audiaţi

Nicușor Dan nu exclude reducerea TVA: „În discuțiile despre bugetul 2027 orice idee e binevenită”

Nicușor Dan a mers cu băiețelul său la cea mai mare expoziție de arme din regiunea Mării Negre

O fraudă de o sută de milioane de dolari a pornit cu o simplă listă de nume şi numere de telefon. Datele a 19 mii de bătrâni care jucau la tombolă au fost vândute în Statele Unite unor persoane care apoi s-au dat drept funcţionari ai statului şi reprezentanţi ai companiei la care cumpăraseră asigurare medicală. Sub acoperirea autorităţii sau a unor relaţii comerciale au obţinut datele despre carduri şi conturi bancare pe care le-au golit. Mulţi alţii însă au fost afectaţi fără ca macar să ştie de vânzarea datelor despre propria persoană.

O anchetă Newsweek arată că, mai nou, facultăţile se folosesc de astfel de liste, firmele de asigurări şi chiar companii în căutare de personal. O facultate poate refuza aplicaţia unui elev dacă există indicii că părinţii lui nu-şi vor permite să plătească taxele de studii. Un candidat pentru un loc de muncă poate fi respins dacă o postare mai veche pe un forum dă de înţeles că ar consuma substanţe interzise.

Deşi iniţial datele personale erau cumpărate pentru verificarea clienţilor, prevenirea fraudelor şi în scopuri de marketing, între timp paleta s-a diversificat. La fel şi datele pe care le cumpără. Brokerii de informaţii vor să ştie ce etnie au oamenii, ce orientare sexuală, ce obişnuiesc să cumpere şi caută mai ales indicii despre afecţiuni precum SIDA, diabet, depresii sau abuz de droguri. De la listele clasice s-a ajuns la algoritmi care calculează şansele pe care le are cineva să îşi plătească creditul sau să se îmbolnăvească.

Un raport World Privacy Forum arată că unele companii de asigurări cer cuplarea datelor în aşa fel încât să vadă cât să-i taxeze pe clienţi pentru asigurarea de sănătate. Dacă fac multe cumpărături online se crede că sunt mai predispuşi la afecţiuni, iar dacă fac achiziţii scumpe e clar că sunt înstrăriţi. Aşa apar însă şi listele negre, pe care nimeni nu se aşteaptă să fie pus când face cumpărături într-un lanţ de fast-food, de pildă.

Datele personale sunt o afacere cel puțin înfloritoare - se estimează că doar în America funcţionează în jur de 3.000 de astfel de firme, iar cele mai mari dintre ele se laudă că deţin informaţii despre mai bine de 200 de milioane de oameni.