Banca Națională a României (BNR) a găzduit cea de-a patra ediție a Forumului Anual al Plăților pentru Europa Centrală și de Est. În discursul de deschidere a lucrărilor, viceguvernatorul BNR, Cosmin Marinescu, a subliniat faptul că sistemul de plăți reprezintă centrul vieții economice, o punte între inovație și incluziune, ajutând cetățenii și companiile să participe la o economie modernă.
În opinia viceguvernatorului BNR, evenimentul a reușit să asigure o platformă pentru un dialog structurat și eficient între reprezentanții autorităților naționale și instituțiilor europene, comunitatea bancară și mediul de afaceri, subliniind faptul că o cooperare bună, reală și onestă reprezintă cheia prosperității și a unui viitor mai bun.
Cosmin Marinescu a evidențiat faptul că România a înregistrat progrese în infrastructura de plăți, menționând extinderea plăților instant și proiecte precum RoPay, care demonstrează cooperarea eficientă între sectorul public și cel privat.
„Am arătat că putem livra inovații practice, care aduc beneficii utilizatorilor”, a spus el, adăugând, însă, că țara se confruntă în continuare cu „provocări persistente, precum asigurarea incluziunii digitale, consolidarea securității cibernetice și menținerea încrederii într-o eră a schimbării rapide”.
Cosmin Marinescu a avertizat că, deși România a făcut pași înainte în modernizarea sistemelor financiare, vulnerabilitățile macroeconomice rămân semnificative.
„În ultimii ani, inflația, ratele dobânzilor pe termen lung și deficitul bugetar au fost mult peste valorile de referință din criteriile de la Maastricht. Aceste vulnerabilități ne reamintesc că stabilitatea financiară nu poate fi considerată de la sine înțeleasă”, a afirmat viceguvernatorul BNR.
Economistul a subliniat că reformele decisive și dialogul transparent sunt esențiale pentru consolidarea credibilității economiei.
„Sustenabilitatea financiară depinde de corectarea celor două deficite gemene care apasă asupra economiei noastre – deficitul public și deficitul de cont curent. Aceste dezechilibre sunt o sursă de vulnerabilitate, dar și un test al coerenței politicilor publice”, a adăugat el.
În opinia sa, o coordonare mai strânsă între politicile fiscale, monetare și structurale este crucială pentru a consolida stabilitatea macroeconomică și încrederea investitorilor.
Viceguvernatorul BNR a arătat că instituția își bazează acțiunile pe patru direcții principale: menținerea stabilității financiare, garantarea siguranței și accesibilității plăților pentru toți cetățenii, promovarea inovației într-un cadru de reglementare solid și consolidarea integrării regionale și europene.
„Pentru Banca Națională a României, rolul nostru nu este doar să reglementăm, ci și să facilităm. Ne dorim să fim un partener constructiv pentru bănci, fintech-uri și economie, sprijinind inovația fără a compromite stabilitatea”, a explicat Marinescu.
El a mai afirmat că România este profund angajată în ceea ce privește cadrul financiar european, fie că este vorba despre alinierea la standardele SEPA, consolidarea interoperabilității sau contribuția la noi inițiative, precum euro digital sau noul program „Acțiunea pentru securitate în Europa” (SAFE), în vederea creșterii competitivității și autonomiei strategice a Uniunii Europene.
Editor : A.D.V.
