Covrigul, indicatorul creșterii economice

Covrigii şi patiseriile au devenit cel mai bun indicator economic pentru România. Chiar dacă sunt mereu pline, ele arată un singur lucru: românii consumă mult, dar cumpără produse ieftine. Creşterea economică de peste cinci procente nu se vede aşadar în bunăstarea populaţiei, din moment ce o bună parte din această statistică reprezintă împrumuturi făcute de stat. Iată explicaţiile economiştilor.

Raport îngrijorător pentru economia României: euro ar putea ajunge la 5,50 lei în 2027. Creșterea economică, aproape de zero

„Toate opțiunile sunt pe masă”. Luca Niculescu ia în calcul un guvern politic, tehnocrat sau hibrid. Când va depune lista miniștrilor

Un copac a căzut peste trei mașini și un motociclist aflat la semafor, pe un bulevard din București

Ce carte i-a plăcut cel mai mult anul acesta lui Luca Niculescu: „Se citește ca un roman polițist”

Luca Niculescu: „România nu își poate permite să piardă Dacia. E o situație complexă, dar voi face tot ce ține de mine”

Luca Niculescu dezvăluie cum l-a convins Nicușor Dan să accepte funcția de premier

Avion blocat sub un pod pe DN1: ce se va întâmpla cu aeronava

Scandal în direct între George Simion și Anca Alexandrescu. „Ce ai de faci așa?”/ „Nu vă e rușine?”

Violențe pe străzile din Bruxelles în timpul demonstrațiilor sindicatelor. Polițiștii au folosit gaze lacrimogene și un tun cu apă

Patiseriile par a fi afaceri cu succes garantat în România: vând produse ieftine şi mereu proaspete, pentru că există cerere foarte mare.

Pentru mii de bucureşteni, masa de prânz nu costă mai mult de cinci lei, pentru că nu este luată la restaurant, ci la covrigăria din colţul străzii.

Cristian Păun, profesor de economie la Academia de Studii Economice: Atâta timp cât bunăstarea nu există, nu ai cum să ai un consum mai sofisticat, mai elevat pe partea de calitate”.

Creşterea economică poate veni din împrumuturi sau din ce se acumulează în interiorul sistemului economic. În primul semestru a fost de 5,2% faţă de aceeaşi perioadă din 2015, dar nu se vede în buzunarul nostru. Explicaţia este dată de specialişti.

Cristian Păun: „Dau un simplu exemplu: ne împrumutăm, creşte datoria publică, ca noi să cumpărăm nişte avioane din Portugalia. În momentul în care se împrumută Guvernul, nu se împrumută pentru Georgică, Ionescu, Popescu ca ei să-şi ia un televizoor să simtă bunăstarea în buzunar”.

Datoria publică a României era de 32,5 mld euro la sfârşitul lunii august, în creştere cu aproape 1 miliard de euro faţă de sfârşitul anului trecut. În spatele acestor cifre, consumul populaţiei nu poate schimba cu mult balanţa. De la Târgu Jiu până la Sibiu, reţeta preţurilor mici este cel mai bun marketing.

Oana Mirilă, director de cercetare GfK: „Este o modalitate de a se proteja. Asta pentru că ei nu se aruncă la investiţii mari. Dorinţa de a cumpăra şi de a investi e încă reţinută”.

Potrivit unui studiu al agenţiei GFK, consumatorii sunt sceptici în ceea ce privește următoarele câteva luni, în special din cauza incertitudinii dată de alegerile parlamentare. Mulți nu exclud posibilitatea unui declin economic.