De ce au eșuat discuțiile UE-SUA privind TTIP

Negocierile pentru acordul comercial de liber schimb între Uniunea Europeană şi Statele Unite au eşuat, iar vina ar aparține părți americane, a declarat duminică ministrul german al economiei.

Sigmar Gabriel, vicecancelar şi ministrul german al Economiei: „Potrivit evaluării mele, negocierile cu Statele Unite au eşuat de facto, deşi nimeni nu vrea să o recunoască. Au fost 14 runde de negocieri pentru 27 de capitole şi nu a existat nicio declaraţie comună. Iar asta se întâmplă pentru că Statele Unite, de exemplu, vor lucruri pe care le refuză Canadei. Statele Unite sunt furioase pentru faptul că noi, Uniunea Europeană, ajungem la o altă înţelegere cu Canada pentru că americanii nu au vrut asta. Nu trebuie să ne permitem să ne supunem propunerilor americanilor. În Europa avem modul nostru de a trăi împreună, iar principiul precauţiei, pe care l-aţi menţionat se înscrie aici şi este înscris şi în preambulul acordului cu Canada.”

Dar care sunt divergențele care nedepășite au dus la blocarea discuțiilor, trei ani de la demararea acestora, în iulie 2013 la Washington? Publicația franceză Les Echos identifică nu mai puțin de șase capitole majore unde părțile par a fi vorbit limbi diferite

Primul ar fi sectorul serviciilor. În timp ce europenii doresc excluderea serviciilor audiovizuale din discuții, Statele Unite vrea să exludă serviciile financiare, mai precis reglementarea acestora. Europenii au o concepție mai largă asupra a ceea ce înseamnă companie financiară, iar Statele Unite nu ar dori și o deschidere a pieții muncii.

Urmează achizițiile publice. Statele Unite privește cu reținere dorința europenilor de a avea acces la achizițiile publice din SUA la toate nivelele și impun o așa zisă anexă anti-corupție.

Divergențele se întâlnesc și în zona telecomunicațiilor. SUA se focalizează pe traficul de date și pe centrele de date, iar europenii își îndreaptă atenția spre serviciile în bandă largă.

În zona taxelor vamale, TTIP ar duce la eliminarea integrală a taxelor vamale pentru 97% din volumul schimburilor comerciale dintre părți, cu un procent de 87% reducere imediată. Sunt prevăzute perioade de tranziție cuprinse între trei și șapte ani însă se consideră că efectele pozitive sunt debalansate în sensul că americanii ar beneficia mai mult și mai repede de această eliminare a taxelor. Debalansarea ar fi și o consecință a insistenței SUA de a menține taxele vamale la exporturile europene de autoturisme timp de șapte ani.

Opinii diferite există și în privința măsurilor sanitare/fitosanitare și asupra agriculturii. În domeniul OMG (organisme modificate genetic) urmează să fie înființate echipe comune care să negocieze și să identifice în timp riscurile posibile. În domeniul viticulturii UE cere SUA să renunțe la 17 denumiri de vinuri folosite în SUA precum Chablis, Burgundy, însă SUA respinge cu putere propunerea UE.

Acordul a cărui negociere ar fi trebuit să se încheie în 2014 urma să aducă UE un surplus al PIB de 120 miliarde de euro, SUA un plus de 90 miliarde euro, iar restului lumii 100 de miliarde de euro. Acordul a fost întâmpinat însă și cu puternici critici, în special în Europa. Opozanții au acuzat o secretomanie nedemocratică în jurul discuțiilor privind TTIP. Ei au mai afirmat că adoptarea unui astfel de tratat ar elimina controlul public și legislativ în domeniile respective și ar întâri puterea marilor corporații.