Sari la conținut

Taxa care va duce la pierderea a mii de locuri de muncă şi la alimente mai scumpe

Taxa pe ambalajele nereciclate va duce la pierdere a mii de locuri de muncă şi la creşterea preţului alimentelor în această primăvară, avertizează producătorii. După aproape un an de discuţii între aceştia şi Ministerul Mediului, reprezentanţii industriei alimentare vor plăti din nou 2 lei pe kilogramul de deşeuri nereciclate. 25 ianuarie este data limită până la care producătorii trebuie să depună declaraţia privind fondul pentru mediu.

Anul trecut, au achitat amenzi de sute de milioane de euro pentru că nu au reciclat ambalajele de sticlă, metal sau carton. Ministerul Mediului nu a răspuns până acum la o solicitare legată de acest subiect.

Borcanele de sticlă în care sunt ambalate iaurturile sau compotul, sticlele cu apă minerală sau conservele de metal pot fi reciclate de producători - prin achitarea unei taxe către firmele de reciclare - sau individual de fiecare producător.

Însă, reprezentanţii industriei alimentare spun că şi acum se va repeta povestea de anul trecut. Firmele de profil nu şi-au respectat promisiunile de reciclare a 60% din cantitatea de ambalaj produsă, iar amenzile au fost plătite de producători. Practic, România recicla doar pe hârtie şi ca să evite amenzile uriaşe, marile companii producătoare de alimente şi băuturi reciclau fictiv. Frauda a fost de 54 de milioane de euro.

Acum, spun producătorii, unele firme de reciclare au mărit tarifele şi de 10 ori. Aşa că sunt câteva zeci de fabrici şi producători care nu au încheiat contracte, dar nici nu au reciclat pe cont propriu, astfel încât să respecte normele de mediu.

Emil Dumitru, preşedintele ProAgro: „La sticlă am ajuns pe tona de sticlă undeva la 1050 de lei în condiţiile în care tona de sticlă nouă costă 1250 de lei, practic este de-a dreptul ilogic”.

Geanin Şerban, reprezentantul asociaţiei reciclatorilor Eco-România: „Referitor la costul cu care se îndeplineşte reciclarea sticlei, el este dat corect sau nu de piaţă, de eficienţa actualului sistem de colectare şi reciclare. Cele cinci organizaţii care sunt membre ale asociaţiei noastre, din datele pe care le avem la 11 luni, există şanse reale să îşi îndeplinească obiectivele pentru cantităţile care au fost preluate sub contract”.

Sunt 25.000 de producători şi 7 firme licenţiate pentru a recicla, faţă de 10 - anul trecut. Producătorii care nu au respectat ţinta de reciclare vor achita 2 lei pe kilogramul de deşeu. Adică o diferenţă dintre cantităţile de deşeuri produse şi cele valorificate sau reciclate.

De exemplu, ambalajul de plastic al unui borcan de iaurt reprezintă 5 procente din costul acestuia, însă probleme sunt la produsele din sticlă şi metal. Orice taxă atârnă greu în preţul alimentelor.

Dorin Cojocaru, preşedintele APRIL: „Intru în faliment, eu nu am cum să vând sub costul de producţie. Depinde foarte mult de valoare, o sticlă de whisky nu are cum să se simtă, dar la ape minerale, la sucuri, la iaurturi, laptele care era la ambalaj la sticlă se va simţi până la 30 la sută, conservele de legume, compoturile, până la 30 la sută, gândiţi-vă că o sticlă de vin are 500 de grame ca şi greutate, numai ambalajul”.

Geanin Şerban, reprezentantul asociaţiei reciclatorilor Eco-România: „El trebuie să fie mai mare decât costul de operare, altfel, dacă taxa va fi sub costul de colectare, sortare, balotare, transport, vom ajunge ca deşeurile să rămână pe stradă”.

Anul trecut, din cele 68.000 de locuri de muncă din industria de procesare au fost desfiinţate 8.000, spune asociaţia ProAgro. O situaţie care s-ar putea repeta şi anul acesta. Senatul României a adoptat anul trecut o propunere legislativă prin care taxa pentru neîndeplinirea țintelor de reciclare a deșeurilor de ambalaje ar urma să fie redusă de la 2 lei la 30 de bani pe kilogram, dar decizia finală este în Camera Deputaţilor. Ministerul Mediului nu şi-a precizat deocamdată punctul de vedere legat de discuţiile privind modificarea taxei.

Pe aceeași temă