BIZIDAY. Cum a renăscut mândria la Țaga. Fermierii din Cluj au relansat brânza de Năsal
Acum mai bine de doi ani când acționarii Napolact au decis închiderea grotei de la Țaga și oprirea producției de brânză de Năsal explicația a fost legată de dezinteresul consumatorilor români pentru această delicatesă tradițională.
Toţi angajaţii au fost disponibilizați începând cu 1 iunie 2013, deși nimeni n-a crezut atunci cu adevărat că salariile celor 14 brânzari de la Țaga erau o povară teribilă în contabilitatea Napolact.
Dar tot atunci, în 2013, dublarea prețului pentru cașul de Năsal chiar l-a făcut pe acesta greu de vândut. Nu e clar nici azi dacă cei de la Friesland Câmpina au dorit în mod voluntar să omoare brânza de Năsal, ori dacă închiderea grotei de la Țaga a rezultat din prea multă competență corporatistă. Cert este că după un an și jumătate grota a fost închiriată de o asociație de fermieri clujeni, care au primit dreptul a face acolo brânză.
Liviu Ieronim, preparator produse din lapte: Este aceeaşi brânză, acelaşi gust. Se maturează într-un mediu natural, în grotă, unde sunt 14 grade şi vara şi iarna. Este o bacterie care o maturează natural. Trebuie să stea cel puţin 30 de zile, 30-60 de zile. Cu cât stă mai mult cu atât este mai bună.
De când grota a fost redeschisă, la sfârşitul lunii noiembrie a anului trecut, producția este în continuă creștere. Laptele îl iau de la ferme din Cluj, de pe Valea Sebeşului şi din judeţul Mureş.
Călin Fărgaciu, director al Cooperativei Someş Arieş: Cooperativa are acum 70 de ferme şi o cifră de afaceri de 400.000 de euro pe lună. Procesăm 3.000 de litri de lapte pe zi şi producem cam 300 de kilograme de brânză pe zi.
Dacă vă întrebaţi cine sunt de fapt acești oameni… ei bine, tot fermierii clujeni. AgroTransilvania Cluster este o structură formată din firme, entităţi de cercetare şi instituţii din sectorul agroindustrial. Pur și simplu o asociere de oameni pe care închiderea grotei de la Țaga i-a lovit în mândrie. Își pun mari speranțe în această mică fabrică, pentru că au angajat oamenii care au lucrat la Țaga, înainte ca grota să fie închisă.
Călin Fărgaciu, director al Cooperativei Someş Arieş: Am început cu trei oameni şi acum avem şapte. Aproape toată echipa care a fost acolo, la Ţaga, lucrează cu noi acum şi noi şi sunt foarte buni profesionişti.
Acum asociația prospectează posibilitatea de a exporta brânza de Năsal. Fiind o delicatesă aceasta poate fi comparată cu specialitățiel franțuzești așa că, în mod natural, prima piață externă testată va fi cea franceză.
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News
