Guvernatorul Băncii Naționale a României, Mugur Isărescu, a declarat miercuri, în conferința de prezentare a Raportului trimestrial asupra inflației, că prognoza actuală a BNR este construită pe scenariul în care plafonarea prețului la gaze dispare, instituția luând în calcul doar măsurile oficial adoptate.
„Nu am introdus plafonarea prețului la gaze în aprilie în prognoză”, a spus guvernatorul, precizând că eventualele modificări privind prețurile la gaze după luna martie vor fi incluse doar dacă vor fi aprobate.
Raportul prezentat de banca centrală, realizat pe baza datelor disponibile până la 4 februarie 2026, actualizează evaluările privind evoluția inflației, perspectiva economiei și impactul măsurilor fiscale și energetice adoptate în ultimul an.
Inflația încetinește, dar va urma o creștere temporară
Setarile tale privind cookie-urile nu permit afisarea continutul din aceasta sectiune. Poti actualiza setarile modulelor coookie direct din browser sau de aici – e nevoie sa accepti cookie-urile social media
Potrivit prognozei BNR, rata anuală a inflației va continua să scadă lent în primul trimestru din 2026, urmând să înregistreze o creștere temporară în trimestrul al doilea. Ulterior, inflația ar urma să reintre pe o traiectorie descendentă, cu revenirea în intervalul țintei BNR estimată pentru mijlocul anului 2027.
Creșterea temporară este explicată prin efecte de bază, evoluția cotațiilor unor mărfuri și eliminarea plafonului pentru adaosul comercial la alimentele de bază.
Evoluțiile actuale se suprapun efectelor generate anterior de expirarea schemei de plafonare a prețurilor la energia electrică în trimestrul III din 2025, precum și majorării cotelor de TVA și a accizelor.
Măsurile fiscale și energia au adăugat presiune asupra prețurilor
Potrivit oficialilor BNR, impactul pachetului de măsuri fiscale adoptat anul trecut este estimat la aproximativ patru puncte procentuale în inflație, dintre care aproximativ două puncte provin din liberalizarea pieței energiei.
Reprezentanții băncii centrale arată că, în absența acestor șocuri administrative, evoluția lunară a inflației a fost relativ stabilă.
Datele prezentate indică o temperare a inflației în ultimul trimestru din 2025, principalul factor fiind scăderea cererii de consum.
De ce a menținut BNR dobânda de politică monetară
BNR a explicat că decizia de menținere a dobânzii a fost determinată de natura presiunilor inflaționiste. Politica monetară influențează în principal cererea, nu șocurile de pe partea ofertei, precum cele generate de energie sau taxe.
Potrivit guvernatorului, o majorare mai agresivă a dobânzilor ar fi redus inflația mai rapid, dar ar fi riscat împingerea economiei într-o recesiune severă, motiv pentru care instituția a preferat o abordare mai flexibilă.
Totodată, acesta a transmis că măsurile fiscale adoptate anul trecut au contribuit la menținerea finanțării deficitului bugetar și la păstrarea ratingului de țară, într-un context economic tensionat.
Consum în scădere și riscuri pentru economie
BNR arată că economia a trecut rapid de la excedent de cerere la deficit de cerere, tendință care este așteptată să continue. Scăderea consumului este vizibilă în mai multe sectoare, inclusiv comerț, servicii și turism, dar și în zona achizițiilor importante ale populației.
O continuare a acestei evoluții ar putea duce la o încetinire economică mai accentuată, în condițiile în care persistă și influențe inflaționiste din importuri, în special în zona bunurilor nealimentare.
În acest context, investițiile publice sunt văzute de BNR drept principalul motor capabil să susțină creșterea economică fără a alimenta suplimentar inflația. Oficialii avertizează însă că efectele acestora apar mai lent și ar necesita ritmuri ridicate de creștere pentru a compensa scăderea consumului.
CITEȘTE ȘI: VIDEO Mugur Isărescu: „România ar putea discuta despre adoptarea euro în aproximativ cinci ani, dacă deficitul bugetar scade sub 3%”
Editor : A.D.
