Datoria externă totală a României a crescut în prima lună din 2026 cu 1,986 miliarde de euro și a ajuns la 229,33 miliarde de euro, potrivit datelor publicate marți de Banca Națională a României (BNR). Indicatorul arată câți bani are de returnat România către creditori din străinătate, prin stat, bănci și companii.
Structura datoriei arată că cea mai mare parte rămâne pe termen lung, ceea ce înseamnă împrumuturi cu scadență mai mare de un an. La 31 ianuarie 2026, datoria externă pe termen lung a însumat 181,7 miliarde de euro, adică 79,2% din total, în creștere cu 1,3% față de finalul anului trecut.
În paralel, datoria pe termen scurt, care trebuie rambursată într-un interval mai mic de un an, a fost de 47,6 miliarde de euro, reprezentând 20,8% din total și marcând o ușoară scădere, de 0,6%.
Pe lângă nivelul datoriei, datele BNR indică și o evoluție mai bună a capacității de plată. Rata serviciului datoriei externe pe termen lung a coborât la 11,8% în ianuarie 2026, de la 17,2% în 2025, ceea ce înseamnă că o parte mai mică din veniturile generate de economie merge către plata ratelor și dobânzilor.
În același timp, rezervele valutare ale BNR asigură acoperirea importurilor pentru 7,2 luni, față de 6 luni la finalul anului trecut, oferind un tampon mai consistent în cazul unor eventuale șocuri externe.
Un alt semnal pozitiv vine din faptul că rezervele valutare acoperă 109,6% din datoria externă pe termen scurt, ceea ce indică, în termeni simpli, că România ar putea acoperi integral obligațiile externe scadente pe termen scurt din rezervele existente.
La finalul lui 2025, acest indicator era de 104,8%.
Per ansamblu, indicatorii arată că, în ciuda creșterii datoriei, capacitatea de plată a României s-a îmbunătățit.
Deficitul de cont curent a scăzut ușor
În același timp, dezechilibrul extern s-a redus ușor. Contul curent al balanței de plăți a înregistrat un deficit de 977 milioane de euro în ianuarie 2026, față de 1,03 miliarde de euro în aceeași lună din 2025. Acest indicator arată diferența dintre banii care intră și cei care ies din economie prin comerț, servicii și transferuri.
Reducerea deficitului a fost determinată în principal de scăderea deficitului comercial, respectiv diferența dintre importuri și exporturi de bunuri, care s-a diminuat cu 414 milioane de euro.
În schimb, excedentul din servicii a fost ușor mai mic, cu 12 milioane de euro. Balanța veniturilor primare, care include profituri și dobânzi plătite investitorilor străini, a rămas negativă, la 530 milioane de euro, în timp ce veniturile secundare, precum transferurile din străinătate, au adus un excedent mai mare, cu 183 milioane de euro.
Investițiile străine directe, în ușoară creștere
Investițiile directe ale nerezidenților în România au însumat 429 milioane de euro în ianuarie 2026, ușor peste nivelul de 417 milioane de euro din aceeași perioadă a anului trecut. Acestea reflectă interesul investitorilor străini pentru economia locală.
Din total, participațiile la capital, inclusiv profitul reinvestit, au avut o valoare netă de 488 milioane de euro. În schimb, creditele intragrup au înregistrat o valoare netă negativă de 59 milioane de euro, ceea ce arată că unele companii au returnat finanțări către firmele-mamă.
Per ansamblu, datele publicate de Banca Națională a României conturează o creștere moderată a datoriei externe, dar și o îmbunătățire a unor indicatori esențiali.
Cu alte cuvinte, deși nivelul datoriei continuă să urce, presiunea imediată asupra economiei pare mai redusă, iar poziția externă este ușor mai stabilă la începutul anului.
Editor : A.D.
