Rata anuală a inflației va înregistra o creștere peste estimările anterioare în intervalul martie-iunie 2026, în principal pe fondul scumpirii combustibililor, determinată de majorarea semnificativă a cotațiilor petrolului și gazelor naturale, în contextul războiului din Orientul Mijlociu, arată un comunicat transmis marți de Banca Națională a României (BNR).
Potrivit evaluărilor actuale ale băncii centrale, aceste evoluții vor fi amplificate de mai mulți factori interni. Este vorba, pe de o parte, de efecte de bază nefavorabile în trimestrul al doilea din 2026 pe segmentul energiei, iar pe de altă parte, de impactul măsurilor fiscale adoptate anterior.
Mai exact, expirarea schemei de plafonare a prețului la energia electrică, precum și majorarea cotelor de TVA și a accizelor, aplicate începând cu a doua parte a anului 2025, vor continua să influențeze temporar creșterea prețurilor. Aceste efecte sunt însă estimate să se disipeze în trimestrul al treilea din 2026, moment în care inflația ar urma să cunoască o corecție descendentă abruptă.
Citește și: BNR a decis menținerea dobânzii-cheie la 6,50%, în contextul inflației ridicate și al riscurilor economice
Presiuni dezinflaționiste pe termen mediu
BNR subliniază că procesul de corecție bugetară început în 2025 ar putea avea, în perspectivă, un efect pozitiv asupra inflației.
Reducerea deficitului și temperarea cererii agregate sunt de natură să genereze presiuni dezinflaționiste și să contribuie la stabilizarea anticipațiilor inflaționiste.
Totodată, aceste evoluții ar putea sprijini ajustarea deficitului de cont curent, una dintre vulnerabilitățile majore ale economiei României.
Cu toate acestea, persistă incertitudini legate de măsurile viitoare de consolidare bugetară, necesare pentru respectarea angajamentelor asumate prin planul fiscal-structural convenit cu Comisia Europeană și în cadrul procedurii de deficit excesiv.
Războiul și criza energetică, riscuri majore
BNR avertizează că riscurile la adresa economiei și a inflației rămân ridicate, în special din cauza conflictului din Orientul Mijlociu și a crizei energetice globale.
Acestea pot afecta economia pe mai multe canale:
- reducerea puterii de cumpărare a populației,
- creșterea costurilor pentru companii,
- încetinirea economiilor europene și globale,
- deteriorarea percepției de risc asupra regiunii, cu impact asupra costurilor de finanțare.
În acest context, banca centrală consideră esențială absorbția la maximum a fondurilor europene, în special a celor din PNRR. Aceste resurse pot compensa parțial efectele negative ale consolidării bugetare și ale conflictului geopolitic, contribuind în același timp la implementarea reformelor structurale și la tranziția energetică.
De asemenea, evoluția inflației va depinde și de deciziile marilor bănci centrale, precum Banca Centrală Europeană și Rezerva Federală a SUA, dar și de politicile monetare adoptate în regiune.
Conform celor mai recente date prezentate în februarie de guvernatorul Mugur Isărescu, BNR a revizuit în creștere prognoza de inflație pentru finalul anului 2026, la 3,9%, față de 3,7% anterior.
Pentru 2027, banca centrală estimează o scădere a inflației la 2,7%, ceea ce ar indica revenirea treptată către intervalul țintit pe termen mediu.
Editor : A.D.
