Premierul Ilie Bolojan a explicat că majorarea cu peste 13% a bugetului Serviciului Român de Informații în 2026, echivalentă cu aproximativ 5 miliarde de lei, este determinată de programe finanțate din fonduri europene și din mecanismul SAFE - Security Action for Europe, prin care România accesează resurse pentru consolidarea capacităților de securitate și apărare.
Premierul Ilie Bolojan a fost întrebat, joi seară, la finalul şedinţei de Guvern în care au fost adoptate bugetul de stat şi bugetul asigurărilor sociale, cum se explică majorarea cu 13,8% a bugetului Serviciului Român de Informaţii, care anul acesta va primi cu peste 5 miliarde de lei mai mult comparativ cu anul trecut. „Abordarea este simplistă şi strict contabilă”, a replicat Bolojan.
Prim-ministrul a explicat că bugetul majorat al SRI, ca şi al altor ministere din domeniul ordinii publice sau apărării, are legătură cu accesarea de fonduri prin programul SAFE, destinat consolidării capacităţilor militare ale statelor membre ale Uniunii Europene.
„Trebuie să recunoaştem că sunt ministere care şi-au crescut bugetele sau autorităţi pentru că beneficiază de anumite linii de finanţare - vă rog să verificaţi, de exemplu Ministerul Apărării sau Ministerul Transporturilor care au programe importante - şi şi Serviciul Român de Informaţii are programe atât pe fonduri europene, cât şi pe componenta de SAFE, de exemplu, achiziţii de elicoptere de tip utilitar, alte dotări care ţin atât de accesarea de fonduri europene, cât şi de SAFE”, a spus premierul.
Premierul a explicat că aceste finanţări europene şi programe speciale se reflectă direct în bugetele instituţiilor care le accesează.
„Prin urmare, cumulând aceste sume în bugetul acestor instituţii, inclusiv SRI, - şi la Ministerul Apărării e o creştere importantă pe partea de SAFE de câteva miliarde, la fel este la Transporturi de câteva miliarde, anumite ministere cum sunt cele de Externe care n-au avut de exemplu astfel de proiecte în mod evident nu apare surplusul care apare la cei care au aceste fonduri. Aceasta este explicaţia, dar în toate sistemele care ţin de ordinea publică şi siguranţa naţională aşa cum ştiţi din Ordonanţa privind reforma administrativă, reducerea de cheltuieli de personal se va face în perioada următoare şi lucrăm în acest sens în aşa fel încât prin creşterea vârstei de pensionare în aceste domenii, acolo unde aveam pensionări accelerate la 52, 53, 54 de ani, în anii următori treptat-treptat să avem o creştere a vârstei de pensionare, ceea ce va însemna economii foarte importante pentru că personalul nu va trebui înlocuit de noile generaţii. Aceasta este realitatea”, a adăugat Bolojan.
Editor : M.I.
