Bruxelles-ul a acceptat varianta finală a Master Planului de Transport

Comisia Europeană propune ca fermierii pensionari să nu mai primească subvenții. Reacția ministrului Agriculturii

Tanczos Barna: „Cu pachetul de măsuri am scăpat de junk și de pericolul de «a nu ne da cineva pe caiet». E o certitudine”

Un adolescent de 15 ani a omorât un bărbat pe stradă, în Brăila. Agresorul este căutat de poliție

Mărturia bărbatului care s-a întâlnit cu Emil Gânj, individul urmărit pentru crimă și incendiere

Cauza morții lui Felix Baumgartner, confirmată oficial

Odesa a fost ținta unui nou atac masiv cu drone. Apărarea antiaeriană a fost activată

Centru medical cu aparatură din donații deschis de un medic din Sudan în locul unei foste alimentare

Furnizorii scad tarifele la energie electrică, dar facturile vor crește. Regiunea cu cele mai mari prețuri

România riscă să piardă cel mai „bănos tren” din istoria țării. Nicu Ștefănuță: Ne uităm la banii din 2028, dar nu cheltuim ce avem

Transformarea autostrăzii Bacău-Paşcani în drum expres şi lărgirea cu încă o bandă pe sens a şoselei de mare viteză Bucureşti-Piteşti sunt câteva dintre surprizele variantei finale a Master Planului de Transporturi.

Răzvan Dobre, consilier superior în Ministerul Transporturilor: „Comisia a spuns că nu mai are niciun comentariu. Master Planul spune nu doar ce trebuie construit, ci mai ales când”.

România îşi propune ca în următorii 15 ani să construiască peste 1.200 de km de autostradă şi mai bine de 1.900 de kilometri de drum expres.

Nu ne vor ajunge doar fondurile europene şi banii de la buget. Vom avea nevoie şi de împrumuturi. Pentru asta ar fi nevoie ca Bruxelles-ul să accepte pentru România o derogare anuală de deficit de 0,5% din PIB, timp de patru ani începând din 2017.

Comisia Europeană ar fi de acord, dacă Bucureştiul va evita să rispească banii publici, cum s-ar putea întâmpla prin adoptarea Noului Cod Fiscal care prevede mai multe tăieri de taxe odată cu majorarea salariilor pentru angajaţii de la stat.

Disciplina fiscală va da României posibilitatea să construiască șase autostrăzi, în frunte cu Piteşti - Sibiu, dar şi trei drumuri expres: Ploieşti-Paşcani, legătura Aeroportului Otopeni cu autostrada spre Ploieşti şi centura de Sud a Capitalei.

Totodată vor fi bani, spune documentul, şi pentru pentru finalizarea şantierelor deja deschise.

În caz contrar, România va trebui să-şi finanţeze investiţiile doar cu banii europeni şi din visteria statului. În acest scenariu pesimist nu ne vor ajunge fondurile decât pentru construirea şoselei de mare viteză Sibiu-Piteşti, a drumului expres Ploieşti-Bacău şi a centurii de Sud a Capitalei, dar şi pentru terminarea autostrăzilor deja începute, precum Lugoj - Deva, Sebeș - Turda, Câmpia Turzii - Târgu Mureș. Gaura de finanţare va fi de peste 700 de milioane de euro.

Specialiştii au atras deja atenţia că România dispune de mai puţini bani europeni din actualul buget al Uniunii, pentru că vrea să obţină bani și pentru proiectele mai vechi și neterminate la timp.

Corina Creţu, comisar european pentru Politici Regionale: „Aşteptăm de la autorităţile române lista proiectelor care vor fi fazate, în iulie o să le primim, noi am solicitat până în septembrie să primim această listă pentru a putea vedea cum se aşază bugetul pentru 2014-2020”.

Master Planul pentru Transporturi prevede investiții și în calea ferată, de 14 miliarde de euro, în următorii 15 ani.

Răzvan Dobre, consilier superior în Ministerul Transporturilor: „Vorbim de reabilitarea a 4.000 de kilometri de cale ferată, ceea ce este foarte mult dacă ne uităm în spate”.

Alte 2 miliarde si jumătate de euro ar urma să meargă în modernizarea porturilor şi aeroporturilor.