BUSINESS CLUB. Cipru a ales soluția de salvare europeană
Ciprul nu mai are alte soluții acum decât să accepte că, în cel mai bun caz, poate negocia detalii, după ce a pendulat între mai multe puteri și, când a fost lăsat baltă, suportă consecințele.
Ministrul de Finanțe cipriot a plecat de la Moscova fără să aducă nimic pentru țara sa. Era și greu pentru ca atunci când au ceva sau pe cineva la mâna, rușii impun condiții dure. Cu o țară în care banii au devenit extrem de rari, unde chiar și mărunțișul este strâns cu grijă, este greu de găsit o soluție în lipsa ajutorului extern. Timpul s-a scurs, iar țara este în pragul anarhiei.
În locul taxei pe depozite, Uniunea Europeană și FMI au venit cu o soluție puțin îndulcită, însă extrem de punitivă. Propunerea este de a crea două banci din Bank of Cyprus și Laiki, una rea și una bună. Banca bună va lua activele solide și depozitele de sub 100.000 de euro, care vor fi garantate. Cea de-a doua bancă, cea rea, va fi burdușită cu cele neperformante și depozite mai mari de 100.000 de euro. Iar această banca va trebui restructurată semnificativ, ceea ce va însemna că deponenții ar urma să înregistreze pierderi, chiar și până la 40%.
E o soluție la care oficialii ciprioți cam strâmbă din nas, căci va lovi puternic bogații ruși, dar nu au ce face, nu au alte soluții. Cât de afectați vor fi bogații însă nu se știe. Există informații că mai mulți oligarhi ruși, inclusiv Oleg Deripaska s-ar fi aflat săptamâna trecută în Cipru, de unde ar fi plecat cu valize voluminoase. Toate acestea se întâmplau înainte de a izbucni criza cipriotă.
Sarcina financiară va fi totuși ușurată de decizia Greciei de a prelua diviziile elene ale băncilor cipriote. E cumva datoria Atenei pentru că acestea sunt în colaps din cauza crizei grecești și a restructurării datoriei. Salvarea respectivelor divizii înseamnă un efort de aproximativ 1,5 miliarde de euro, care va fi împărțit între cele două țări.
Interese divergente
Planul întocmit la Nicosia, care prevedea naționalizarea fondurilor de pensii și emiterea de obligațiuni pe seama resurselor de gaze descoperite recent în Cipru, nu a fost acceptat.
Fără alt spirijin, țara va trebui să meargă pe soluția europeană, ceea ce pe termen lung va schimba cu totul orientarea și structura economică a micii insule din Mediterană. Poziția sa strategică, combinată apoi cu statutul de paradis fiscal au fost cele care a făcut din Cipru o țară în care s-au ciocnit interese: britanice, rusești, turcești sau europene.
Pentru Rusia a fost poarta de intrare în zona euro, uniunea monetară la care Ciprul a aderat în 2008. Şi legăturile foarte strânse cu ruşii din ultimii ani nu pot fi disociate de preşedintele ţării, Demetris Christofias, care şi-a încheiat mandatul de cinci ani acum mai puţin de o lună. Este liderul partidului comunist, om cu studii la Moscova. A mers pe cartea rusă, dar atunci când a existat nevoia stringentă a unui ajutor Rusia a spus „nu”.
