Business Club. Experiment monetar: bani aruncaţi din elicopter
În 1969 Milton Friedman îşi imagina cum ar fi dacă s-ar arunca din elicopter bani proaspăt tipăriţi cu scopul de a resuscita o economie. În practică ideea înseamnă că un guvern vinde obligaţiuni băncii centrale iar aceasta îi dă la schimb bani tipăriţi, bani creaţi din nimic.
Cu ei, guvernul îşi finanţează investiţiile şi reduce taxele astfel încât să injecteze mai mulţi bani direct în economie fără a mai apela la băncile comerciale. Ele pot să nu dea credite, sau oamenii pot să nu le ia, dar scăzând taxele consumatorul rămâne cu mai mulţi bani cu care poate face cumpărături mai mari sau poate investi.
Asta ar creşte cererea, deci şi preţurile; şi ar da un imbold unei economii apatice.
Economiştii însă cred că tsunamiul de bani ar provoca o inflaţie devastatoare. Până şi Friedman era reticent la punerea teoriei în practică.
Acum însă după ce experimentele monetare de după criză n-au crescut nici economiile nici inflaţia, marile bănci se gândesc serios la „banii aruncaţi din elicopter", arata Bloomberg. Mai mult, preşedintele Băncii Centrale Europene a declarat recent că ideea e foarte interesantă, asta la câteva luni după ce a dat de înţeles că nu e exclus să implementeze o astfel de măsură.
„Gravitatea provocarilor de acum practic ne-ar putea cere sa folosim toate instrumentele pe care le cunoaștem”, declara Mario Draghi, preşedintele Băncii Centrale Europene.
Experimentul banilor aruncați din elicopter ar avea însă din start probleme cu legea. Banca Centrală Europeană nu are voie să finanțeze guvernele, iar Fed-ul americanilor are restricții vis-a-vis de tipul activelor pe care le poate cumpăra.
Legile însă se mai și schimbă. Întrebarea care rămâne e însă dacă măsura ar fi sau nu salvatoare. Președintele băncii centrale germane crede că pur și simplu ar găuri bilanțurile băncilor centrale. Alți critici avertizează că independența și credibilitatea lor ar fi compromisa.
Și eficiența e pusă la îndoiala - dacă gospodăriile economisesc banii cu care rămân, planul cade fiindcă scopul e creșterea consumului, nu a economiilor. Cea mai mare dilema e însă dacă conceptul e sănătos economic. Dincolo de riscul inflației galopante, disponibilul financiar rămas va fi mai mare în cazul bogaților decât în cazul săracilor, ceea ce ar crește artificial inegalitatea.
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News
