BUSINESS CLUB. Ministrul bugetului se teme de deflație. BNR îl contrazice

Dăianu avertizează Guvernul: Sper să nu ajungem să plătim taxa prin inflație

Panică în Paris după ce o persoană a amenințat că va arunca în aer consulatul iranian

Ambasadorul Israelului: Sancțiunile care vin spre Iran nu sunt suficiente. Trebuie să acționăm mai puternic pentru a preveni războiul

Adrian Cioroianu, despre atacul de vineri: Acest episod e închis, dar înfruntarea care există de zeci de ani va continua

Un avion de luptă s-a prăbușit în Rusia după ce a atacat cu rachete teritoriul ucrainean. Imagini cu aeronava cuprinsă de flăcări

Nicolae Ciucă, la Jurnalul de Seară

Un preot vrea să trimită fetele abuzate la închisoare

Kelemen: Nu e vorba de România când candidează Iohannis la NATO. Rutte e cel mai cinic politician din Europa

Ciolacu negociază vânzarea de acțiuni TAROM la companii din Qatar și EAU

„Deflaţia este un pericol real, nu doar pentru România, toată Europa este în pragul deflaţiei, Europa îşi pune problema deflaţiei începând cu Germania. Din deflaţie nu se iese”, a spus Liviu Voinea.

Deflația este deosebită de dezinflație. Deflația însemnă scădere a prețurilor, ceea ce înseamnă că firma care a produs câștigă mai puțin, are probleme cu fluxurile financiare, se restructurează și există riscul falimentului. Oficialii BNR spun însă că România are – și va avea și în continuare – inflație, nu deflație.

„Guvernatorul a explicat foarte limpede că ne așteptăm la o inflație de 2%, deci o inflație, nu o deflație, și pentru anul viitor probabil vom avea o ușoară creștere la 3%. Până acum datele ne arată că inflația s-a înscris in 1,88%”, a declarat Adrian Vasilescu, consilerul guvernatorului BNR.

Zona confortabilă a inflației este în jurul a 2%, iar România se află în această zonă, care înseamnă stabilitate.

Gestionarea evoluției prețurilor este sarcina BNR, țintirea inflației este în statut și banca centrală are instrumentele sale la dispoziție - dobânda de referință, control al masei monetare. E politica monetară de care este responsabilă banca națională, în România și peste tot în lume.

Liviu Voinea, ca ministru al bugetului are în grijă politica fiscală. Și, prin politicile sale fiscale, de fapt ar vrea să facă unele corecții în politica monetară.

La BNR încă mai există pârghii de a controla o eventuală deflație. Dobânda de referință este la 4%, dublul inflației. Se pot infuza mai mulți bani în economie prin reducerea rezervelor minime obligatorii.

Deflația apare pe un deficit de cerere, nu există consum în economie - și acest lucru este real. Dar, prin politica fiscală, guvernul poate stimula cererea, prin relăxari fiscale. În schimb, Guvernul crește taxe.

Tot Liviu Voinea, în explicațiile sale, spune că inflația e bună la creștere. De fapt, creșterea urmărită este cea a veniturilor la buget, iar prin prețurile mai mari sunt încărcări pe taxele pe produs. Iar scumpirea carburanților are ca efect creșterea tuturor prețurilor.