BUSINESS CLUB. Ordonanță de urgență pentru ca băncile să se împrumute mai ieftin

Răsadurile, în pericol din cauza diferențelor mari de temperatură de la zi la noapte. Cum încearcă legumicultorii să salveze producția

Radu Miruță atacă PSD: „«Momentul adevărului» va separa liderii de interesele de partid”

SUA au capturat o navă iraniană în Golful Oman. Imagini cu operațiunea: „gaură” în sala motoarelor și forțe americane coborând în rapel

Criza politică lovește în economie. Cristian Păun: „Politicienii să facă ceea ce și-au asumat”

Oana Gheorghiu: „Există o conductă sub pământ, pe care hoții au demontat-o și totuși statul plătește mii de euro în fiecare an”

Cel mai mare premiu din istoria Joker, de peste 12,93 milioane de euro, a fost câștigat cu un bilet de 14,50 de lei

Rumen Radev proclamă „victoria asupra apatiei”, în timp ce „Bulgaria progresistă” revendică primul loc în alegerile anticipate

Proiect depus la Senat prin care 10 mai să fie zi liberă națională. Românii ar putea avea 18 zile nelucrătoare pe an

Semimaraton inedit la Beijing: un robot a depășit recordul mondial uman

Toată formularea aceasta sună a păsărească de bancher prețios, dar e o treaba destul de folositoare care, într-un final, ar permite băncilor să se împrumute mai ieftin ceea ce înseamnă de fapt că băncile vor avea bani atrași mai ușor și vor putea da credite la costuri ceva mai mici.

Care este rolul clienților? Prin ratele lor la case sunt garanția băncii. Practic, banca va putea să ia un împrumut pe baza unui împrumut. Formularea e debit pe baza unei creanțe, dar e prea specializată.

Fac în felul următor - fac pachet creditele ipotecare și se împrumută pe baza acestora, căci ce reprezintă ele de fapt altceva decât venituri viitoare?

Ratele clienților la case sunt venituri viitoare ale băncii. Banca ia creditele oamenilor și le face pachet. Desigur, cum piața imobiliară e în mișcare e complicat. Și atunci, prin lege, banca poate face emisiune de obligațiuni în dolari în valoare de 80% din valorea creditelor ipotecare puse gaj pentru locuințe și 60% pentru spații comerciale. Dar mai e problemă cu restanțele.

Dacă banca are un credit neperformant între cele puse gaj, trebuie să-l scoată din pachet și să-l înlocuiască cu unul bun care să acopere aceeași valoare. Prin urmare, legea introduce măsuri de protecție. Dar acestea nu sunt fără cusur. Și de aici încep problemele. Asemenea produse abia apar la noi, dar în lumea mare sunt perfecționate bine de tot. Genul acesta de produse financiare, ceva mai rafinate, au dat criza din 2008.

A început sub forma crizei subprime și apoi s-a amplificat. Practic, acestea erau credite riscante dar care erau frumos împachetate. Și așa făcute se vindeau de mai mutle ori de fiecare dată cu profit, prin tot felul de instrumente financiare derivate. Și aceste produse tot schimbându-și proprietarul pierdeau legătura cu activul suport, adică chestiunea tangibilă pe care fuseseră fundamentate, casele luate cu credit ipotecar. Evoluau de capul lor. Practic, acesta este riscul, să se piardă contactul cu realitatea și să se descopere că, de fapt, totul e un castel de nisip, fără o fundație serioasă.

Obligațiunile așa cum vor fi introduse, se bazează pe credite ipotecare, dar ele sunt tranzacționabile, se vând, și putem să avem același final. Dar e un risc care trebuie asumat. E o modalitate de a pune bani în mișcare, se încurajează și bursa noastră anemică. Riscuri există dar trebuie să ni le asumăm, căci e șansa la dezvoltare. Sectorul financiar trebuie dezvoltată, căci dezvoltarea lui oferă creștere economică. Și salarii mari.