Exclusiv VIDEO Când s-ar putea reduce taxele în România: inflația și scăderea puterii de cumpărare, asumate de Guvern
Inflația de 10,7%, scăderea reală a salariului mediu brut de 5,1% și scăderea produsului intern brut de 0,2% sunt efectele colaterale pentru corectarea deficitului bugetar, susține economistul Ionuț Dumitru, consilierul onorific al lui Ilie Bolojan. „Ele sunt asumate și inevitabile, pentru că sunt două aspecte de comentat. În primul rând, când ai o situație de deficit bugetar de nouă-10% din PIB, ca să fac o o paralelă, e ca și cum ai o casă care în flăcări. Da, când ai un deficit bugetar atât de mare, e ca și cum ai avea un incendiu la casă și trebuie să-l stingi. Dar când îl stingi, evident că provoci o inundație", a declarat Dumitru, în exclusivitate pentru Digi24.
Reducerea taxelor trebuie să aștepte reducerea deficitului
Presiunea pusă pe contribuabili, adică taxele mari, s-ar putea relaxa abia în momentul în care deficitul bugetar ajunge la 3%. O țintă previzionată pentru anul 2030.
„În momentul în care situația finanțelor publice, adică când ajungem la deficite de 3%, sub 3% din PIB poți să te gândești ce ai mai putea să ajustezi pe partea de taxe și impozite care să facă sistemul fiscal mai atractiv, mai stimulativ pentru mediul antreprenorial, dar până acolo mai e cale lungă. Dacă ne gândim ținta noastră e să reducem deficitul la 3% în 2030-2031, deci mai sunt mulți ani”, explică Ionuț Dumitru.
Consilierul trage un semnal de alarmă și susține că în prezent nu mai există spațiu fiscal pentru nici o altă măsură de sprijin, iar dacă reformele nu vor continua în același ritm și statul nu va fi chibzuit în cheltuieli, țintele de deficit nu mai pot fi atinse.
Creșterea economică, sub semnul întrebării
Creșterile economice ar fi fost în trecut susținute doar din împrumuturi foarte mari pe care statul nu și le mai permite. „România are o problemă majoră de competitivita”, motiv pentru care în prezent, chiar și cu bani pe care țara noastră i-ar putea împrumuta, economia nu ar putea să crească.
„Economiștii știu că nu poți să ai creștere economică sănătoasă fără să ai echilibrele macro-economice asigurate, adică poți avea creștere economică, cum am avut în anii anteriori, dar cu deficite foarte mari, care deficite trebuie corectate la un moment dat, acea creștere economică nu e sănătoasă. Adică nu e sustenabilă cum spun prețios economiștii. Adică nu poți să o susții în termeni simpli, pentru că nu poți să faci deficite la nesfârșit pentru că acumulezi datorie și împovărează din ce în ce mai mult până te duci cu capul în zid”, mai spune consilierul onorific al premierului Ilie Bolojan.
Pensiile și salariile ar putea să crească anul viitor
Bugetul pe 2027 ar permite indexarea pensiilor și a salariilor, dar doar în anumite condiții economice în care ne vom afla.
„Într-un cadru bugetar pe 2027 trebuie luată o decizie pe acest subiect, dar după părerea mea, începând cu 2027, salariile ar trebui să crească dar, să reușim să reducem cheltuielile ca procent din PIB, adică salarii, pensii, asistență socială, toate cheltuielile statului, să crească într-un ritm mai mic decât crește PIB-ul nominal”, susține Ionuț Dumitru.
Citește și:
Rata anuală a inflaţiei în aprilie a fost 10,7% (INS)
Editor : B.E.
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News
