CATALOG IMOBILIAR. Cât de sigure sunt noile locuințe?
„Din păcate, sunt foarte multe firme care execută construcții și, la numărul de personal pe care îl avem, noi nu putem să verificăm absolut toate construcțiile pe care le avem. (...) Vă spun clar că nu sunt suficienți oameni care să verifice aceste construcții. La ora actuală, pe București, avem 27 de inspectori care lucrează efectiv în teren. Vă dați seama ce înseamnă aceasta la șase sectoare cu 2 milioane de locuitori!”, a spus Șerban Dorin Catrinescu la Digi24.
Inspectoratul în Construcții face niște verificări în anumite stadii de execuție, numite faze determinante. Aceste verificări iau în considerate toate actele întocmite de la începutul construcției până la acea fază determinantă la care a ajuns controlul, se verifică toate procesele-verbale încheiate, este verificată „condica de betoane”, cu toate turnările de betoane și cu toate probele care au fost prelevate și încercate în laboratoare specializate, a explicat Șeban Dorin Catrinescu.
El recunoaște că „nereguli în șantier se găsesc de când intri într-un șantier”: materialele nu sunt depozitate așa cum trebuie, cimentul nu este depozitat în spații închise, fierul nu este așezat pe platforme betonate astfel încât să nu se ude, iar la fundație, când se iese la cota 0, nu este făcută umplutura în jurul blocului și izolația. „Bineînțeles că deficiențe sunt”, afirmă oficialul.
El a explicat că trebuie avută în vedere și categoria de importanță a construcțiilor – aceste categorii sunt stabilite prin reglementări tehnice, aprobate prin hotărâri de guvern. Construcțiile de importanță excepțională, de importanță deosebită (de ex. centralele nucleare, hidrocenteralele, sediile de organe locale, clădiri care în cazul unui cutremur n-ar trebui să sufere nicio avarie), acestea au prioritate.
Blocurile de până la 10-14 etaje intră, în schimb, în categoria de construcții „normale”.
Cum verifică inspectorii lucrările pe șantier
„Suntem obligați să mergem la toate fazele determinate la lucrările publice sau din bani publici.
Dacă nu la toate fazele, la una-doua faze, cel puțin, mergem și la lucrările dezvoltatorilor privați. Fazele la care ajungem noi sunt fazele incipiente și este corect așa, ca să vedem cum a plecat o casă din pământ – dacă fundația este bună, infrastructura, primele etaje – mergând pe considerentul că și fazele ulterioare vor merge bine, dacă lucrarea a fost pornită bine”, explică directorul din Direcția Regională de Construcții București.
Siguranța locuinței este probată la solicitarea maximă, care este cutremurul. „Noi nu putem să afirmăm ceva despre siguranța construcțiilor decât pe baza unor probe indirecte rezultând din încercările asupra materialelor de construcții, care se fac pe parcursul execuției lucrărilor, și întocmirea documentelor de calitate, pe faze de execuție”, arată Seșrban Catrinescu.
Aceste faze de execuție cuprind lucrări care devin ascunse, care nu mai pot fi văzute ulterior, de pildă o turnare de beton. Este obligatoriu ca aceste lucrări să fie verificate în diferite stadii și să se încheie procese-verbale pentru verificarea și recepția lucrărilor care devin ascunse. Aceste procese-verbale sunt încheiate de către constructor și de către beneficiar prin dirigintele de șantier, care asigură verificarea calității lucrărilor din partea beneficiarului. „Trebuie să plecăm de la premisa corectitudinii încheierii actelor emise. Există pedepse foarte grave în cazul în care se produc avarii sau chiar victime omenești ca urmare a executării unor lucrări de proastă calitate”, avertizează directorul Catrinescu.
El atrage atenția că inspectorii nu pot verifica „absolut deloc” problemele de finisaj, deși cele mai multe reclamații sunt pentru aceste lucrări – destul de scumpe, cu grad mare de manoperă și care dau multe nemulțumiri celor care s-au mutat.
Protecția față de cutremure este asigurată
Cu toate aceste neajunsuri, directorul Șerban Catrinescu dă asigurări că structurile clădirilor care se construiesc în zilele noastre sunt rezistente la cutremure. „Din proiectare, la ora actuală construcțiile au un grad mare de asigurare, s-au modificat foarte mult coeficienții seismici, s-a mărit foarte mult dimensiunea elementelor de beton armat. Pe de altă parte, stațiile de betoane care lucrează acum în București toate sunt automatizate și asigură un grad mare de omogeneitate, este un beton bun. Părerea mea e că rabat nu se face la structura de rezistență”, subliniază Șerban Catrinescu.
Întrebat dacă s-ar muta în orice clădire nouă din București, el a răspuns afirmativ, dar cu condiția unei consultări prealabile a documentelor respectivei clădiri. „În cea mai mare parte, din punct de vedere al rezistenței și stabilității, clădirile din București corespund acestui deziderat”, a repetat Catrinescu.
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News
