Câţi bani câştigă cu adevărat patronii de start up-uri

Direcțiile relansării economice: stimularea investițiilor și mai puțină birocrație

Prima reacție a lui Ilie Bolojan, după ce România a intrat în recesiune tehnică: „Face parte din costul anticipat”

Cum pot obține bucureștenii compensări pentru căldura nelivrată. Termoenergetica a anunțat condițiile

România a intrat în recesiune tehnică. Ce arată datele Institutului Național de Statistică

Începe Conferința de Securitate de la Munchen, în plină criză de încredere între aliați

Omul de afaceri Dan Ostahie avertizează că România riscă o recesiune tehnică: „Când se intră în criză, nu simțim”

Alocație universală pentru toți copiii din Spania. 100 de mii de români ar putea beneficia de acești bani

Nou blocaj la Guvern. Ministerul Agriculturii nu a avizat reducerea cheltuielilor

Alertă pe litoral. Dronă găsită pe plajă, între Costinești și Tuzla. Autoritățile sunt la fața locului

Tot mai mulți tineri îşi doresc să devină patroni şi imediat ce ies din facultate îşi pun în aplicare ideile. O afacere bine pusă la punct îi poate scăpa de grija găsirii unui loc de muncă, dar asta nu înseamnă că fug de muncă. Din contră, lucrează mai mult decât dacă ar fi angajaţi într-o companie.

Patronii români aflaţi la început de drum muncesc, în medie, zece ore pe zi, cu mult mai mult decât angajaţii cu normă întreagă, după cum arată un studiu realizat de EY România.

Problema este că banii nu vin în funcţie de timpul petrecut la birou. 71 la sută dintre patronii aflaţi la început de drum câştigă mai puţin de o mie de euro pe lună, iar alţi 38 la sută încasează sub 500 de euro pe lună.

E drept, cei mai mulţi îşi deschid afaceri mici, care nu aduc încasări lunare prea mari, de pildă firme de transport, service-uri auto sau afaceri în domeniul construcţiilor. Sunt şi patroni tineri care reuşesc să încaseze ceva mai mult, însă prea puţini.

Doar 11 la sută dintre aceştia au un venit lunar peste 2.000 de euro.

În ceea ce priveşte vârsta, cei mai mulţi patroni de start-up-uri au între 25 şi 35 de ani, cunosc definiţia afacerii mai mult din teorie, căci nu au avut suficient timp să acumuleze experienţă, dar cu toate acestea, îşi asumă riscuri pentru a obţine ceea ce îşi doresc. Mai mult de jumătate dintre tineri sunt dispuşi să rişte pentru a pune pe picioare afacerea.

Frica de eşec rămâne însă una dintre bariere pentru deschiderea unei afaceri în România. Doar 18 la sută dintre tineri consideră eşecul în afaceri este un prilej de învăţare sau nu are niciun impact asupra viitoarelor proiecte.

Pentru a pune ideile în aplicare, aproape două treimi dintre tineri şi-au pus la bătaie salariul, economiile sau şi-au făcut împrumuturi de nevoi personale. Ceilalţi, au apelat la fonduri europene.

Până să-şi deschidă propria afacere, tinerii au avut de trecut şi câteva hopuri. Birocraţia, fiscalitatea excesivă, şi accesul la finanțare i-au frânat cel mai mult şi rămân cele mai mari provocări pentru start-up-urile româneşti.

Tinerii care au afaceri în România ştiu că o bună promovare îi poate ajuta să vţndă mai bine. De aceea, anul acesta, 64 la sută dintre patronii de start-up-uri româneşti vor investi cei mai mulţi bani în promovare şi marketing.

Interesant este că 86 la sută dintre tineri sunt de părere că educaţia primită în şcoală nu i-a pregătit pentru a deveni patroni, iar mai mult de jumătate declară că s-au inspirat de la alţi oameni de afaceri, în general de la cei din străinătate.