Lichiditatea din sistemul bancar, utilizarea facilităților oferite de Banca Națională a României (BNR), presiunile inflaționiste, riscul suveran și condițiile generale de piață sunt principalii factori care pot influența evoluția indicelui ROBOR, arată un studiu realizat de Academia de Studii Economice (ASE) București. Analiza relevă că nivelul ROBOR poate înregistra unele „deviații” față de rata dobânzii de politică monetară, însă acestea au un fundament macro-financiar și nu sunt întâmplătoare.
Profesorul universitar Radu Ciobanu, prodecan al Facultății de Finanțe, Asigurări, Bănci și Burse de Valori din cadrul ASE București, a explicat că există o legătură stabilă, pe termen lung, între ROBOR și rata dobânzii de politică monetară a BNR, însă nivelul efectiv al indicelui poate devia temporar de la acest echilibru.
„ROBOR are o legătură stabilă pe termen lung cu rata dobânzii de politică monetară a BNR. Nivelul efectiv observat la ROBOR în piaţă poate devia temporar de la acest nivel de echilibru condiţionat de valorile ratei de politică monetară. Rezultatele generate de regresii arată că aceste deviaţii nu sunt întâmplătoare, ci au un fundament macro-financiar. Astfel, ele sunt asociate cu lichiditatea din sistemul bancar, utilizarea facilităţilor BNR, presiunile inflaţioniste, riscul suveran şi condiţiile generale de piaţă”, a declarat acesta.
ROBOR reprezintă rata medie a dobânzii la care băncile din România se împrumută pe piața interbancară și este reglementat prin mai multe acte normative, atât de nivel primar, cât și secundar.
BNR: Cine vrea să crească ROBOR trebuie să majoreze și ROBID
La prezentarea studiului a participat și Victor Andrei, director în cadrul Direcției Operațiuni de Piață a Băncii Naționale a României, care a subliniat că regulile de funcționare ale pieței fac imposibilă manipularea unilaterală a indicelui ROBOR.
„În 2007, Banca Naţională a emis reguli noi de ROBOR, aprobate de Consiliul de Administraţie, dar, evident, discutate cu participanţii la piaţă, în care principala schimbare a fost faptul că au devenit cotaţii ferme. Participanţii se obligau să tranzacţioneze la acele cotaţii dacă se considera necesar. Ce se discută mai puţin, şi în presă, dar şi în alte zone media, este faptul că există şi un ROBID. În acele reguli din 2007 s-a introdus şi un ecart maxim între ROBID şi offer, ceea ce face ca cei care ar intenţiona să crească nivelul ROBOR-ului trebuie implicit să crească şi nivelul ROBID-ului, expunându-se astfel la tranzacţii care ar putea duce la pierderi”, a explicat reprezentantul BNR.
ROBOR și ROBID sunt dobânzi de referință ale pieței interbancare, la care băncile se împrumută sau își plasează lichiditățile între ele.
Potrivit studiului, facilitatea de credit acordată de BNR are un impact pozitiv și semnificativ asupra ROBOR, indiferent de scadență.
„Episoadele de deficit de lichiditate determină băncile să apeleze la această facilitate de finanţare oferită de BNR, fapt care generează presiuni în sensul majorării ratelor de dobândă interbancare şi deviază ROBOR peste nivelul de echilibru indicat de rata dobânzii de politică monetară”, se arată în analiză.
În schimb, atunci când există un surplus de lichiditate în sistemul bancar, ROBOR tinde să scadă.
„Rezultatele indică un impact negativ şi semnificativ statistic al facilităţii de depozit asupra ROBOR, validat pentru toate benzile de scadenţă. Această relaţie confirmă ipoteza conform căreia acumularea unui surplus de lichiditate în sistemul bancar atenuează presiunile de pe piaţa monetară, determinând o contracţie a ratelor de dobândă interbancare”, potrivit studiului.
Cum influențează inflația evoluția ROBOR
Autorii analizei mai arată că un climat inflaționist persistent obligă banca centrală să adopte o politică monetară mai restrictivă, prin majorarea dobânzii-cheie.
„Prin efectul de propagare către ratele dobânzilor din piaţa interbancară, şi ulterior către ratele dobânzilor practicate de bănci pentru operaţiunile cu clienţii, este temperată cererea de credite şi implicit consumul şi investiţiile, fapt ce în cele din urmă se va reflecta şi în reducerea ratei inflaţiei”, se menţionează în raport.
Studiul ASE concluzionează că evoluția ROBOR este determinată de un ansamblu de factori macroeconomici și financiari, iar fluctuațiile temporare ale indicelui pot fi explicate prin condițiile de lichiditate din piață, politica monetară, nivelul inflației și percepția investitorilor asupra riscului suveran al României.
Editor : A.D.
