Cearta sociologilor cu economiștii pe tema creșterii salariului minim

Doru Cireaşă Data publicării:
Angajați într-o fabrică de confecții.
Angajați într-o fabrică de confecții.

Institutul Naţional de Cercetare Ştiinţifică în domeniul Muncii şi Protecţiei Sociale (INCSMPS) a elaborat, la comanda Ministerului Muncii, o analiză privind posibilele efecte ale creşterii salariului minim pe economie.

fabrica confectii valcea

Printre concluziile analizei figurează aceea că o creştere a salariului minim va avea efecte mici asupra reducerii sărăciei în rândul forţei de muncă ocupate. Majorarea va reduce productivitatea muncii din cauza creşterii cheltuielilor cu forţa de muncă şi va crea dificultăţi firmelor micro şi mici.

În studiul ”Evaluarea efectelor economice şi sociale potenţiale asociate salariului minim brut garantat în plată în România şi modificării acestuia” INCSMPS a luat în calcul mai multe scenarii posibile privind raportul dintre creşterea salariului minim şi cea a salariului mediu.

Într-un prim scenariu s-au luat în calcul pentru 2017 creşterea salariului minim cu diferite procente: 4%, 8%, 12%, 16% şi 20%. Una dintre concluzii este că ponderea angajaţilor plătiţi cu salariul minim va creşte odată cu procentul cu care creşte salariul minim. Astfel, majorarea salariului minim de la 1.250 la 1.450 de lei va face ca ponderea celor cu salariul minim să depăşească 25%. Mai precis, crescând salariul minim cu o anumită sumă, cei care anterior aveau un salariu egal cu salariul minim plus suma respectivă vor ajunge să fie plătiți la fel cu cei ale căror salarii au fost majorate.

În scenariul în care salariul minim şi cel mediu pe economie vor înregistra creşteri comparabile este posibil ca ponderea celor cu salariul minim în numărul total al angajaţilor să scadă uşor.

A treia variantă presupune că ponderea salariului minim în 2017 rămâne aceeaşi ca în 2016, adică de 21%. Efectele asupra veniturilor ale creşterii salariului minim au fost evaluate ca pozitive. ”Creşterea nivelului salariului minim brut garantat în plată are un efect pozitiv asupra venitului disponibil al gospodăriei şi contribuie la îmbunătăţirea nivelului de trai al familiilor din care fac parte salariaţii care sunt retribuiţi la salariul minim”, se arată în studiu.

Economiștii: Salariul minim crește șomajul

Opinia nu este însă împărtățită de economiști. ”Introducerea de către stat a unui nivel minim al salariului în economie poate avea două efecte. Primul ia în considerare că acel muncitor ale cărui servicii valorează mai puţin decât nivelul minim (spre exemplu, individul A) va fi concediat şi, deci, va fi nevoit să caute angajarea în alte ramuri cu activitate sezonieră, să lucreze fără un contract de muncă, să intre în şomaj sau să se pensioneze - dacă vârsta îi permite. Pe piaţă, acest efect va fi cu atât mai mare cu cât valoarea muncii indivizilor se abate mai mult de la nivelul salariului minim, cu cât cererea pentru bunurile produse de acesta este mai elastică sau cu cât există o posibilitate mai mare pentru întreprinzător de a-l substitui cu alţi factori de producţie relativ mai ieftini (de exemplu cu utilaje performante) (...) Prin urmare, un prim rezultat al impunerii unui salariu minim peste valoarea muncii prestate este şomajul în rândul celor fără experienţă şi fără o calificare ridicată. În mod surprinzător, tocmai aceste categorii de persoane sunt cele pe care guvernul spune că vrea să le ajute. Aici intră proaspeţii absolvenţi ai diferitelor trepte de învăţământ, cei din ramurile de activitate care nu implică în general o pregătire ridicată, membrii anumitor etnii discriminate etc”, spune Gabriel Staicu, lector al Catedrei de Economie și Politici Economice a Academiei de Studii Economice București.

Deci oamenii nu vor trăi mai bine, ci, pur și simplu, vor ajunge șomeri.

Dimpotrivă INCSMPS afirmă că nu există o corelație clară între șomaj și salariul minim. ”În cazul României se observă că, pe fondul creșterii salariului minim, variația ratei șomajului pe total, sexe și nivel de pregătire scăzută sunt nesemnificative (...) În perioada 2014-2015 creșterea salariului minim a fost însoțită de o descreștere a ratei șomajului pentru persoanele sub 25 de ani. Această evoluție ilustrează o interconectare scăzută a instituțiilor pieței muncii din România. În celelalte țări se vede o variație a indicatorilor economici sub impactul crizei economice și scăderea ratei șomajului după 2013, pe fondul creșterii salariului minim”, spun cercetătorii INCSMPS.

Alte concluzii ale Ministerului Muncii

Pe de altă parte, în anumite cazuri, creşterea salariului minim va determina o scădere a beneficiilor sociale în cazul anumitor gospodării care nu ar mai fi eligibile pentru anumite forme de sprijin acordate de stat. De asemenea, reducerea inegalităţii totale între cei cu salarii foarte mari şi cei cu salarii foarte mici va fi minimă, de numai 1,6%

Efectele asupra sărăciei vor fi mici în cazul majorării salariului minim întrucât ponderea salariaţilor săraci este redusă. La o creştere de 10% a salariului minim, rata sărăciei în muncă va scădea cu 5,4%, iar la o majorare cu 20%, cu 6,7%

Efectele asupra firmelor sunt de mai multe tipuri. Rezultatele empirice sugerează că majorările salariului minim duc la o creştere pe termen lung a activităţilor economice ”informale”, adică a muncii la negru. În plus, creşterea salariului minim ar duce la o reducere a productivităţii, generată de creşterea cheltuielilor cu forţa de muncă.

Creşterea salariului minim afectează firmele mici şi foarte mici, lucru arătat de faptul că acelea care s-au închis aveau o pondere foarte mare de angajaţi care primeau salariul minim pe economie. ”Deoarece în 72,5% din firmele micro, 50,9% din firmele mici, în 14,7% din firmele mijlocii, salariul minim depăşeşte 60% din valoarea câştigului mediu brut, orice creştere viitoare a salariului minim reprezintă un risc de aplatizare a distribuţiei salariale în jurul salariului minim şi de creşterea semnificativă a costului forţei de muncă cu implicaţii în scăderea competitivităţii”, se arată în studiu.

Discutabil. Salariul minim, prilej de ”selecție naturală”

Studiul INCSMPS mai conține și câteva aprecieri discutabile. Cercetătorii acestuia cred că salariul minim, stabilit la un anumit nivel, poate fi ”un factor de selecție naturală” care ar putea determina firmele mai puţin productive să iasă de pe piaţă, iar pe cele eficiente să se dezvolte.

Într-adevăr măsura majorării salariului minim poate duce prin ”selecție naturală” invocată la închiderea, spre exemplu, a firmelor de confecții ce lucrează în lohn, dar nu va duce obligatoriu la deschiderea unor firme producătoare de bunuri cu valoare adăugată ridicată.

Tot discutabilă este și considerația cercetătorilor INCSMPS cum că, după creșterea salariului minim, firmele vor înlocui munca fizică prin capital, urmând să utilizeze mai mult tehnologia. Aceasta însă costă, creditarea firmelor în România șchioapătă și, nu în ultimul rând, există limite ale aplicabilității tehnologiei.

Cât privește impactul majorării salariului minim asupra prețurilor iarăși efectele sunt neclare. ”Creşterea salariului minim poate duce la inflaţie, deoarece firmele reacţionează la creşterea costurilor prin creşterea preţurilor produselor/serviciilor”, afirmă cercetătorii INCSMPS, după ce în aceeași lucrare ei spun că ”(....) salariul minim şi productivitatea muncii au o influenţă redusă asupra preţurilor bunurilor de consum”.

Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News

Partenerii noștri