Cele nouă priorități ale viitorului Guvern în economie

Doru Cireaşă Data actualizării: Data publicării:
sedinta guvern ciolos

Guvernul ce va fi instalat în urma ultimelor alegeri va avea o sarcină dificilă. Fără a mai putea invoca caracterul său temporar, bazat pe o platformă poliitcă, noul Cabinet va avea de soluționat probleme spinoase.

sedinta guvern ciolos gov ro

Mediu. Este unul dintre cele mai sensibile domenii, chiar dacă ar putea să nu fie considerat astfel. După ce Curtea Constituțională a decis că eliminarea a 102 taxe este conformă cu legea fundamentală (măsură promovată în Parlament de reprezentanți PSD), printre acestea afându-se și taxa auto, Ministerul Mediului va fi obligată să găsească o formulă de înlocuire a vechii taxe. Aceasta a fost declarată necorespunzătoare inclusiv de Curtea Europeană de Justiție. Discuțiile purtate în Cabinetul Cioloș prevedeau introducerea unei suprataxe în prețul carburanților, măsură combinată cu o diferențiere a impozitelor locale plătite pentru vehicule în funcție de gradul de poluare al acestora. Măsura nu convine producătorilor auto și, se pare, nu există o unitate de vederi nici între Ministerul Mediului și cel al Finanțelor.

În calitate de gestionar a fondului forestier, Ministerul Mediului trebuie să asigure controlul tăierilor ilegale de păduri, totul în condițiile menținerii unui preț accesibil al lemnului de încălzire folosit în proporție mare în mediul rural unde nu au ajuns rețelele de gaze.

În rest prioritară ar putea fi considerată și soluționarea problemei gunoiului menajer din România. În pofida contractelor cu firme de salubritate și a obligativității acestor contracte, malurile râurilor, terenurile virane, marginile de drumuri sunt înecate de gunoaie în România, mai mult decât în oricare altă țară din UE. Sistemul pare a nu funcționa.

Energetica este un al domeniu delicat și dificil, cu mai multe probleme. Prima dintre acestea ar fi situația Unităților nucleare 3 și 4 de la Cernavodă. Semnarea unui contract cu investitori pentru realizarea acestora întârzie. Investitorii chinezi ar dori un preț minim garantat pentru energia vândută de ei. În luna octombrie acționarii Nuclearelectrica au aprobat prelungirea negocierilor până la 20 decembrie iar ministrul Energiei, Victor Grigorescu, a spus că proiectul trebuie să continue căci s-a investit deja un miliard de euro. Nemulțumiri vin din partea investitorilor în unități de producere a energiei regenerabile, după ce statul a micșorat numărul de certificate verzi acordate acestora.

Alte probleme sensibile ale Ministerului Energiei ar fi gestionarea aprovizionării cu gaze a țării în condițiile în care România intră in iarnă cu bazinele de stocare umplute parțial. Actualul sistem de impozitare a profiturilor la producătorii de gaze nu îi încurajează pe aceștia să producă la capacitate maximă, iar în primăvara lui 2017 România ar putea ajunge dependentă de importurile de gaze de la Gazprom. O problemă importantă este și stabilirea unei noi legislații a redevențelor pentru petrol. Situația mineritului și a combinatelor energetice, unele intrate în mod repetat în insolvență, sunt alte domenii în care se așteaptă o intervenție fermă, dar și salvatoare, a Guvernului.

Fondurile europene sunt un al domeniu sensibil. La finele celui de-al treilea an al actualului exercițiu financiar al UE, respectiv 2014-2020 există domenii, precum cel al Transporturilor, în care nu s-a cheltuit niciun euro pentru un proiect nou. Dacă nimic nu se schimbă, actualul exercițiu financiar ar putea fi un nou eșec pentru România, după modelul exercițiului 2007-2013. Atunci, pe partea de infrastructură au rămas nefolosiți 30% din banii puși la dispoziție de către UE și au fost înregistrate corecții financiare în valoare de 25% la multe contracte de infrastructură, ca urmare a neregulilor întâlnite.

Transporturile se dovesc a fi un alt minister ”greu” ca urmare a așteptărilor populației în toate domeniile. Compania Tarom continuă să înregistreze pierderi operaționale și se află în cădere. CFR Marfă este sub lupa Comisie Europene după ce în urmă cu câțiva ani a primit ceea ce Comisia a considerat a fi ajutor de stat. Compania, cere acum Comisia, fie trebuie să restituie ajutorul primit, fie trebuie din nou scoasă la vânzare. Aceasta în condițiile în care discursul economic al PSD este bazat pe ideea de capital autohton, iar oficiali ai partidului au lansat atacuri împotriva privatizărilor unor companii de stat.

Putem poate vorbi de cea mai proastă cale ferată din Uniunea Europeană, iar acesta este un domeniu in care trebuie făcute, deasemenea, progrese importante. La capitolul autostrăzi este așteptată implementarea urgentă a unor proiecte importante precum Sibiu - Pitești, Ploiești - Brașov sau Iași – Tg.Mureș. Există și proiecte importante de metrou ce trebuie implementate. Este vorba de linia București – Aeroport Otopeni, Magistrala IV Drumul Taberei - Eroilor și continuarea acesteia către Pantelimon. Managementul privat și-a arătat până acum ineficiența iar viitoarea conducere a ministerului va trebui fie să îl facă eficient, fie să găsească metoda prin care managerii de stat pot performa și asigura o gestiune onestă a companiilor de stat.

●Pe partea de Finanțe, lucrurile nu sunt mai simple. Măsuri de ajustarea a salariilor propuse de guvernul Cioloș, combinate cu propuneri ale parlamentarilor PSD privind salariile în învățământ și sănătate, dar și cu aplicarea promisiunilor electorale făcute de partidul lui Liviu Dragnea, ar putea duce deficitul bugetar peste nivelul acceptat de 3%, undeva spre 4-5 %. Pericolul este cu atât mai mare cu cât, de la 1 ianuarie, vor intra în vigoare alte măsuri de relaxarea fiscală precum eliminarea taxei de stâlp, micșorarea TVA eliminarea supraccizei la carburanți. O măsură periculoasă din punct de vedere a echilibrului bugetar poate fi considerată și creșterea promisă a salariului minim. Politica relaxată dusă de guvernul Tăriceanu în perioada 2007-2008, cu accente similare celor de acum,  a urcat masiv atunci deficitul bugetar și de cont curent al României înaintea crizei, pregătind aterizarea dură din 2009. Lucrurile acum ar putea lua aceeași turnură.

Ministerul Agriculturii va avea de corectat o lege nefuncțională a comercializării produselor alimentare. Aceasta era menită să încurajeze consumul produselor românești, însă modul în care a fost scrisă, mecanismul inventat al lanțului scurt de aprovizionare, s-au dovedit a nu fi pe placul Comisiei Europene. Actualul ministru al Agriculturii, Achim Irimescu, a declarat recent că România va ajunge în procedură de infrigement cu Comisia Europeană dacă legea nu va fi modificată. Sistemul subvențiilor agricole, niciodată pe placul agricultorilor și crescătorilor de animale, va trebui și el modificat.

Fiscul este o altă instituție asupra căreia vor fi ațintite toate privirile, în anii ce vor urma. Actualul lider al PSD, Liviui Dragnea, a lansat mai multe atacuri publice asupra multinaționalelor ce nu ar plăti statului impozit corect pe profit. România are unul dintre cele mai mari niveluri ale evaziunii fiscale, iar sistemul de colectare și control a veniturilor la buget este neinformatizat. Economia neagră este dezvoltată. România are un nivel al veniturilor în PIB cu aproximativ 7% mai mic decât media UE, ceea ce arată gradul ridicat de răspândire a economiei la negru. În condițiile relaxării fiscale, este de așteptat ca Guvernul să pună presiune sporită pe Fisc pentru a aduce mai multe venituri la buget.

Ministerul Muncii va avea de implementat o lege sensibilă a salarizării unice. Punerea în practică a acesteia se va face, cel mai probabil, pe fondul nemulțumirilor multor categorii pe personal bugetar. Lansată în premieră de guvernul Emil Boc, ideea legii unice de salarizare a bugetarilor nu a fost pusă în practică niciodată.

Dezvoltarea Regională este zona unde se așteaptă o reformă a administrației. La începutul lunii noiembrie liderul PSD, Liviu Dragnea, declara că ”proiectul regionalizării există și că speră ca anul viitor să găsească "suficientă înțelepciune" în rândul clasei politice pentru a fi adoptat ”. Actualul sistem de împărțire a deciziei la nivel central și local ar trebui reformat și la fel mecanismul de împărțire a cheltuielilor și veniturilor între administrația centrală și cea locală. Există numeroase critici în prezent în privința echității acestuia. Noua perspectivă ar trebui să includă modalități de propulsare economică a regiunilor rămase în urmă, cu preponderență nord-estul și sud-vestul României.

Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News

Partenerii noștri