Chinezii și-au retras oferta pentru construirea autostrăzii Comarnic-Braşov
China Communications Construction, cel mai mare constructor chinez, s-a înscris în cursa pentru autostrada Comarnic-Braşov în februarie anul acesta, dar s-a retras recent. Potrivit Capital.ro, surse din Compania Naţională de Autostrăzi afirmă că asiaticii au avut pretenţii care nu puteau fi acceptate.
Chinezii voiau să construiască autostrada cu forţă de muncă şi materiale doar din China. În plus, chinezii solicitau şi aducerea materialelor de construcţie fără taxe vamale. Practic, efectul construcţiei în economia românească ar fi fost zero. Toate câştigurile ar fi ajuns în China.
Precedentul din Polonia
Această practică nu este singulară. Acum câţiva ani, o altă companie chineză, Covec, a câştigat un contract pentru o autostradă de 50 de kilometri în Polonia. Proiectul însemna poarta de intrare a chinezilor pe piaţa Europei. Chinezii au făcut o ofertă la jumătate faţă de costurile estimate de guvernul polonez. Dar preţul cu care veneau asiaticii erau scăzut pentru că propuneau să-şi aducă materialele şi muncitorii din China.
Au făcut marea greşeală să creadă că Europa este ca Africa şi că standardele de calitate pot fi fentate. Pentru că importul de materiale din China era prea costisitor, iar echipamentele de acolo nu erau certificate pentru a fi folosite în Uniunea Europeană, chinezii au fost nevoiţi să apeleze la subcontractori din Polonia. Dar nu au reuşit să acopere costurile mai mari şi nu şi-a plătit subcontractorii. Chinezii estimau costuri de aproape 800 de milioane de dolari, cu peste 70 la sută mai mult faţă de valoarea estimată iniţial. După doi ani de la venirea chinezilor, guvernul polonez a anulat contractul cu aceştia.
Experienţa polonezilor cu chinezii este un scenariu plauzibil şi pentru România. Construcţia autostrăzii Comarnic-Braşov ar fi fost ameninţată de aceleaşi probleme legate de costuri şi de calitatea lucrărilor. Chinezii nu au experienţa necesară pentru a îndeplini standardele, spuneau polonezii. În plus, o autostradă complet chinezească nu ar fi avut niciun efect în economie pentru că nu ar fi generat valoare adăugată. Nu s-ar fi folosit materiale făcute în România, nici echipamente sau forţă de muncă, aşa că firmele româneşti, economia nu ar fi avut nimic de câştigat din acest proiect.
Cine a rămas în cursă
În prezent, în cursa pentru Comarnic-Braşov au rămas trei asocieri: Vinci-Strabat-Aktor, Impregilo-Salini şi UMB-Tehnostrade. Primele asocieri sunt străine, iar cea a treia este formată din două companii controlate de Dorin Umbrărescu. Câştigătorul licitaţiei ar urma să fie anunţat la finele lunii viitoare, potrivit Companiei Naţionale de Autostrăzi.
Tronsonul Comarnic-Braşov are o valoare estimată de 1,4 miliarde de euro, adică circa 25 de milioane de euro pe kilometru. Autostrada ar ajunge să fie şi mai costisitoare de-atât. Companiile care au rămas în cursă au vrut să construiască tuneluri cu lungimi mai mari decât cele stabilite de Compania Naţională de Autostrăzi.
În studiul de fezabilitate erau trecut 18 tuneluri de aproape trei kilometri adunaţi, dar mai apoi s-a ajuns la ideea unui tunel de zece kilometri, pe trei porţiuni - la Sinaia, Buşteni şi Predeal. Potrivit şefului Companiei Naţionale de Autostrăzi, Narcis Neaga, noul traseu ar scădea timpul de parcurgere a autostrăzii cu până la 15 minute. Lucrărilela tronson ar trebui să fie gata în 2016.
Până acum, chinezii nu au reuşit să contraiască nicio autostradă în Europa. Dar sunt în continuare cu ochii pe România. Deşi a renunţat la tronsonul Comarnic-Braşov, China Communications Construction a depus ofertă şi pentru autostrada Craiova-Piteşti şi ar fi interesată şi de tronsonul Gilău-Suplacu de Barcău, din Autostrada Transilvania. În total, ar fi vorba despre tronsoane cu o lungime totală de peste 200 de kilometri.
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News
