CNADNR ține banii la saltea. Compania a cheltuit doar 20% din banii de investiții

„Credeam că o să mă judece lumea”. Trei români din 100 suferă de depresie, însă puțini ajung la medic. Ce face statul

Haos în trafic, după ce un accident produs la începutul lunii a lăsat o intersecție din Brăila fără semafor

Alertă într-un mare oraș din vestul țării: șacalii seamănă teroare zi și noapte. Localnicii sunt revoltați

Theodor Stolojan: Scăderea accizelor la carburanți ar fi o greșeală. Mergem țintit, nu întreaga țară are aceleași suferințe

Infecții nosocomiale la Spitalul Județean din Piatra Neamț: patru morți. Manager: „Nu se poate face dezinfecție așa cum trebuie”

Mesaj Ro-Alert în județul Tulcea din cauza unei drone: „Rămâneţi în interiorul casei, departe de geamuri şi pereţi exteriori”

„Bubuiturile” care au speriat două județe: oamenii au crezut că a început războiul

Noi scumpiri la pompă, peste noapte. Motorina se apropie de pragul de 9 lei/l

Uniunea Europeană sau Statele Unite? Cum cred românii că ar trebui să se poziționeze România (sondaj)

Mai puţin de 300 de milioane de euro din cei aproape 1,5 miliarde de euro a cheltuit Compania de Drumuri în primele şase luni.

„Există multe proiecte care au îngheţat fie prin contestaţii, fie prin neasigurarea resurselor financiare”, afirmă Laurenţiu Plosceanu, președintele Asociaţiei Române a Antreprenorilor de Construcţii (ARACO).

Lucrările la Autostrada Comarnic-Braşov ar fi trebuit să înceapă în aprilie. Constructorii nu au obţinut însă finanţarea pentru proiect, aşa că începerea lucrărilor a fost amânată de trei ori până acum.

Aproape de Capitală dăm peste alte două proiecte blocate. Este vorba despre inelul de sud al Capitalei şi primii șase kilometri ai autostrăzii spre Ploieşti - între şoseaua Petricani şi centura Capitalei.

Sunt doar două exemple ale unor proiecte care încă aşteaptă finanţare. Banii cheltuiţi de Compania de Drumuri în prima jumătate anului au mers fie pentru continuarea unor lucrări începute anii trecuţi, fie pentru plata unor datorii.

În aceste condiţii, nu e de mirare că firmele de construcţii abia mai rezistă. De-a lungul anilor, numărul lor s-a tot redus, la fel şi cel al angajaţilor.

„În anii de vârf, în jur de 60.000 de firme de construcţii, cu 470.000 de angajaţi. În 2014 cred că mai sunt sub 25.000 de firme, iar numărul de angajaţi cam pe la 250.000”, spune Adriana Iftime, director executiv Patronatul Societăţilor de Construcţii.

Numărul salariaţilor va continua să scadă, spun constructorii.

„Mă aştept la o reducere uşoară a numărului de angajaţi în următorul interval Acum avem 1.700”, spune Florea Diaconu, drumar.

Forţate de situaţie, unele firme s-au orientat către alte domenii. Piero Francisci, un italian ajuns în România din 1992, investeşte acum în agricultură, banii câştigaţi din construcţii.

„Eu am început să investesc în 2008, încă investesc în agricultură şi tot ce am investit în agricultură vine din construcţii. Agricultura, deocamdată, nu a restituit absolut nimic, pentru că tot ce se povesteşte în agricultură e o glumă proastă”, consideră Piero Francisci, fermier.

Anul trecut, construcţiile au avut o contribuţie în economia ţării de aproape 8%, în condiţiile în care, în 2008, la începerea crizei, aveau o pondere în PIB de 11 procente.