Comisia Europeană a emis joi o evaluare preliminară pozitivă pentru cea de-a patra cerere de plată depusă de România în cadrul PNRR, în valoare de 2,62 miliarde de euro. Executivul european a anunțat că România a îndeplinit în mod satisfăcător 38 de jaloane și 24 de ținte, iar banii ar urma să fie folosiți pentru investiții și reforme în domenii precum energia, transporturile, administrația fiscală, sănătatea, educația sau digitalizarea administrației publice.
Potrivit Comisiei Europene, evaluarea pozitivă reprezintă un pas important pentru deblocarea fondurilor din cadrul Mecanismului de redresare și reziliență (MRR), principalul instrument al programului european NextGenerationEU.
„Acest pas important se referă la furnizarea fondurilor aferente acestei cereri de plată, sprijinind gestionarea durabilă a pădurilor, decarbonizarea sectoarelor transporturilor și energiei, administrarea fiscală, pensiile publice, infrastructura de sănătate și infrastructura socială pentru persoanele cu dizabilități”, a transmis Comisia Europeană.
Instituția europeană a precizat că fondurile vor contribui și la „consolidarea procesului decizional guvernamental, avansarea digitalizării, îmbunătățirea eficienței sistemului juridic, consolidarea luptei împotriva corupției și sprijinirea dezvoltării sistemului de educație”.
Ce reforme și investiții au fost evaluate pozitiv
Comisia Europeană a transmis că una dintre cele mai importante măsuri incluse în această cerere de plată este implementarea cloudului guvernamental.
Potrivit Executivului european, România a făcut „progrese semnificative” în dezvoltarea infrastructurii, iar peste 30 de instituții publice sunt deja conectate la sistem.
„Măsura vizează modernizarea administrației publice prin îmbunătățirea schimbului de date, permițând în același timp servicii publice mai eficiente și mai ușor de utilizat”, a precizat Comisia.
În ceea ce privește decarbonizarea sectoarelor transporturilor și energiei, România a adoptat măsuri pentru accelerarea tranziției către o economie cu emisii reduse de carbon.
Printre acestea se numără:
- introducerea unor taxe mai mari pentru vehiculele poluante;
- reducerea treptată a dependenței de producția de energie pe bază de cărbune.
Comisia Europeană a menționat și reforma cadrului fiscal, despre care spune că urmărește să facă sistemul „mai echitabil și mai eficient”.
„Prin simplificarea procedurilor și asigurarea unei distribuții mai echilibrate a poverii fiscale, reforma urmărește să consolideze finanțele publice, promovând în același timp un mediu mai favorabil afacerilor”, arată Executivul european.
Ce urmează după evaluarea preliminară
Comisia Europeană a transmis evaluarea sa preliminară către Comitetul Economic și Financiar (CEF), care are la dispoziție patru săptămâni pentru a emite un aviz.
După avizul CEF, Comisia va putea adopta decizia finală de plată, iar fondurile vor putea fi transferate României.
România a depus cea de-a patra cerere de plată din PNRR la 19 decembrie 2025.
Câți bani a primit România până acum prin PNRR
Potrivit datelor Comisiei Europene, odată cu aprobarea acestei cereri de plată, fondurile totale primite de România prin Mecanismul de redresare și reziliență vor ajunge la 12,97 miliarde de euro.
Suma include:
- prefinanțarea de 3,79 miliarde de euro primită în 2021 și 2022;
- prefinanțarea de 288 milioane de euro din programul REPowerEU, acordată în ianuarie 2024.
În total, România are alocate prin PNRR 21,41 miliarde de euro, dintre care:
- 13,57 miliarde de euro sub formă de granturi;
- 7,84 miliarde de euro sub formă de împrumuturi.
Comisia Europeană a precizat că suma deja evaluată pozitiv reprezintă 60,6% din totalul fondurilor prevăzute în planul României și că au fost analizate până acum 62% dintre jaloanele și țintele asumate prin PNRR.
Executivul european reamintește că toate reformele și investițiile din PNRR trebuie finalizate până în august 2026, iar ultimele cereri de plată trebuie depuse până la sfârșitul lunii septembrie 2026.
Editor : A.D.
