Combinatul Azomureş, cel mai important producător de îngrăşăminte utilizate de agricultura şi industria românească, a anunţat luni că opreşte temporar producţia, din cauza preţului ridicat la gaze naturale şi energie electrică și avertizează că se așteaptă ca situația să devină „critică” în primele luni ale anului viitor.
„Nivelul ridicat al preţului solicitat de furnizori pentru materia primă principală, gazul metan, nu ne mai permite continuarea sustenabilă a activităţii. Din această cauză, la nivel european, şi alte platforme industriale au oprit total sau au restrâns foarte mult activităţile de producţie. Reluarea activităţii depinde de preţul gazului metan şi de disponibilitatea acestuia în piaţă”, arată compania din Târgu Mureș într-un comunicat.
Decizia managementului, aprobată de Consiliul de Administraţie, nu are efecte imediate asupra angajaţilor. „Se păstrează programul normal de lucru, ne vom concentra pe lucrările de mentenanţă ce pot fi executate în perioada rece, vom securiza şi menţine în funcţiune echipamentele critice şi vom continua să derulăm proiectele în care suntem implicaţi”, arată compania.
„Ne aşteptăm ca lunile ianuarie şi februarie să fie perioadele critice pe care trebuie să le depăşim, deşi situaţia incertă pe piaţa gazelor ne determină să rămânem flexibili pe tot parcursul primului trimestru din 2022”, afirmă directorul general al Azomureş, Harri Kiiski.
Compania este unul dintre cei mai mari consumatori de gaze naturale din România (10 la sută din consumul național) și furnizează 50 la sută din îngrășămintele utilizate în agricultura din România.
Conducerea Azomureş a arătat că, la nivel general, se observă că actuala criză de pe piaţa energiei afectează industria îngrăşămintelor din Europa şi din întreaga lume şi că ţări precum Rusia, China, Turcia şi Egipt au restricţionat exporturile. În aceste condiții, compania cere Guvernului și Parlamentului să ia măsuri „în timp util” pentru „a atenua problema gazelor și a prețurilor ridicate la energie”, avertizând că securitatea alimentară a României ar putea fi „compromisă” în 2022.
„Împreună cu producţia locală scăzută, Europa se confruntă acum cu o criză în agricultură şi industrie. Comisia Europeană a recunoscut rolul industriei fertilizanţilor în asigurarea securităţii alimentare la nivel continental, dar a lăsat la latitudinea fiecărui stat membru să ia măsurile necesare. Azomureş este unul dintre cei mai mari consumatori de gaze naturale din România, aproximativ 10% din consumul naţional, furnizează 50% din îngrăşămintele utilizate în fermele româneşti şi asigură aprovizionarea constantă a unui număr mare de companii din alte industrii. Este unul dintre pilonii securităţii alimentare şi un contributor important în lanţul de aprovizionare din zona agricolă a României. Este un moment important pentru toate industriile din România care folosesc ca materie primă gazul metan. Facem toate eforturile pentru a readuce situaţia la normal, în ciuda faptului că suntem şi victimele unui context internaţional nefavorabil. Solicităm Guvernului şi Parlamentului României să acţioneze în concordanţă cu legislaţia europeană pentru a atenua problema gazelor şi a preţurilor ridicate la energie în timp util, astfel încât securitatea alimentară a României să nu fie compromisă în 2022”, se menţionează în comunicatul Azomureş.
Ministerul Agriculturii analizează consecințele
Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale evaluează consecinţele directe asupra producţiei din anul 2022 ale unei eventuale întreruperi a producţiei de îngrăşăminte de către Azomureş, principalul producător de fertilizanţi pentru agricultură din România, anunță MADR într-un comunicatul citat de Agerpres.
În comunicat se menţionează că abandonarea fertilizării de bază cu azot sau reducerea cantităţilor de îngrăşământ utilizate pentru culturile agricole creşte riscul reducerii producţiei de anului viitor cu până la 30%, or Azomureş este producătorul de îngrăşăminte pe bază de azot care asigură 50% din fertilizanţii necesari agriculturii româneşti.
Anual, în România se cultivă circa 9,2 milioane ha teren arabil, din care o pondere importantă o au culturile de bază care contribuie la siguranţa alimentară a populaţiei, potrivit comunicatului.
„Evaluăm impactul economic şi social generat de sistarea temporară a producţiei de fertilizanţi. Suntem preocupaţi de menţinerea producţiei agricole la un nivel care să asigure necesarul de consum la preţuri care să nu afecteze populaţia. Voi propune spre analiză Guvernului măsuri concrete pentru susţinerea fermierilor şi menţinerea stabilităţii producţiei de produse agricole primare şi produse agroalimentare procesate”, a declarat ministrul Adrian Chesnoiu.
O echipă de specialişti lucrează la identificarea unor soluţii viabile ce pot fi implementate imediat pentru a preveni scăderea producţiei agricole şi a limita efectele în evoluţia preţurilor produselor agricole primare din recolta anului viitor, precizează comunicatul de la Ministerul Agriculturii.
