Bonificația de 3% acordată firmelor pentru plata impozitului pe profit și a impozitului pe veniturile microîntreprinderilor nu mai este garantată definitiv. Un ordin recent al Ministerului Finanțelor, publicat în Monitorul Oficial, permite ANAF să modifice sau să anuleze ulterior acest avantaj fiscal, dacă în urma controalelor se constată diferențe de impozit pentru anul fiscal 2024. Auditorul financiar Kristine Bago a explicat, pentru Digi24.ro, că bonificația devine un avantaj condiționat, care poate fi retras dacă apar diferențe față de situația fiscală declarată.
Din punct de vedere juridic, spune ea, ordinul este un act administrativ normativ subsecvent, de drept fiscal procedural, adică nu schimbă obligațiile de plată, ci stabilește mecanismele administrative prin care statul poate interveni asupra unei facilități deja acordate.
Ce este, de fapt, Ordinul nr. 5/2026 și ce rol are
Ordinul nr. 5/2026 nu introduce taxe noi și nu schimbă procentul bonificației.
El completează o procedură deja existentă și reglementează modul în care ANAF trebuie să reacționeze atunci când, după ce a acordat bonificația, descoperă prin control că impozitul real datorat de firmă a fost altul.
Kristine Bago a subliniat că scopul real al ordinului este administrarea coerentă a unei facilități fiscale condiționate, într-un context în care, după acordare, baza de impunere poate fi modificată prin acte administrative fiscale ulterioare.
Rațiunea practică este evitarea menținerii unor efecte fiscale care nu mai corespund situației finale stabilite prin control și uniformizarea instrumentelor folosite de ANAF pentru a reflecta corect bonificația în evidența fiscală.
Ce este bonificația de 3%
Bonificația de 3% este o reducere din impozitul datorat de firmă, acordată celor care și-au depus toate declarațiile, și-au plătit taxele la timp și nu au datorii restante.
Ea se aplică la impozitul pe profit anual și la impozitul pe veniturile microîntreprinderilor pentru anul fiscal 2024.
În practică, banii nu sunt primiți direct de firmă, ci sunt folosiți pentru compensarea altor obligații fiscale viitoare, potrivit regulilor din Codul de procedură fiscală.
Potrivit datelor oficiale, peste 151.000 de firme au primit deja decizii de acordare a bonificației, în valoare totală de peste 160 de milioane de lei.
Mesajul transmis de stat a fost unul pozitiv: firmele corecte sunt recompensate, iar disciplina fiscală este încurajată.
Kristine Bago arată însă că acest mesaj este relativizat de noul ordin, pentru că beneficiul nu mai este definitiv, ci rămâne deschis până la stabilirea situației fiscale finale.
Marea noutate: intră în joc controalele fiscale
Până la apariția Ordinului nr. 5/2026, procedura de ajustare a bonificației acoperea doar situațiile în care contribuabilul își corecta singur declarațiile.
Noul ordin introduce o situație complet diferită: intervenția statului prin control fiscal.
Mai exact, dacă după acordarea bonificației ANAF comunică o decizie de impunere prin care stabilește diferențe de impozit pentru anul 2024, bonificația nu mai rămâne automat valabilă.
Kristine Bago a explicat faptul că este pentru prima dată când procedura tratează explicit efectele unui control fiscal asupra unei facilități deja acordate, ceea ce închide o zonă gri din administrarea fiscală.
Dacă, în urma controlului, ANAF stabilește că firma avea de plătit mai puțin impozit decât a declarat inițial, bonificația se diminuează proporțional.
Se emite o decizie de modificare a deciziei de acordare a bonificației, aprobată de conducătorul organului fiscal, comunicată contribuabilului potrivit art. 47 din Codul de procedură fiscală și arhivată la dosarul fiscal.
Diferența dintre bonificația inițială și cea recalculată se adaugă în evidența fiscală.
Un exemplu simplu: o firmă primește o bonificație de 9.000 de lei. După control, ANAF stabilește că impozitul real era mai mic, iar bonificația corectă ar fi fost de 6.000 de lei. Diferența de 3.000 de lei devine o sumă de plată.
Kristine Bago a atras atenția că, în practică, pot apărea neclarități privind termenul de plată, regimul accesoriilor și modul concret de stingere a acestor sume reintroduse în evidență, pentru că ordinul nu detaliază aceste aspecte.
Ce se întâmplă dacă ANAF stabilește impozit mai mare
Scenariul cel mai dur este cel în care ANAF stabilește că firma avea de plătit mai mult impozit.
În acest caz, dacă nu mai sunt îndeplinite condițiile legale, bonificația se anulează complet.
Se emite o decizie de anulare a deciziei de acordare a bonificației, aprobată de conducătorul organului fiscal, comunicată contribuabilului și arhivată la dosarul fiscal, iar întreaga sumă a bonificației se reintroduce ca datorie în evidența fiscală.
Un exemplu concret: o firmă primește o bonificație de 12.000 de lei și o folosește pentru a-și stinge alte taxe. Un an mai târziu, ANAF stabilește impozit suplimentar. Firma trebuie să plătească atât impozitul suplimentar, cât și cei 12.000 de lei ai bonificației anulate.
„Aici apare șocul financiar. Contribuabilul ajunge să plătească o sumă pe care o considera deja închisă”, a explicat Kristine Bago.
Bonificația poate fi cerută înapoi după ce a fost folosită
Multe firme au folosit deja bonificația pentru compensarea altor obligații fiscale.
Noul ordin permite ca această sumă să fie cerută înapoi, chiar dacă nu mai există efectiv în conturile firmei.
Auditorul financiar Kristine Bago a avertizat că impactul este direct asupra lichidității și planificării financiare, pentru că beneficiul care părea definitiv se transformă într-o datorie neașteptată, care nu fusese bugetată.
Un efect colateral important, subliniat de auditor, este creșterea complexității litigiilor. Firma poate ajunge să conteste nu doar decizia de impunere emisă în urma controlului, ci și decizia de modificare sau anulare a bonificației, sau ambele simultan.
Această dublare a actelor administrative poate complica procedurile și prelungi disputele cu statul.
Mesajul noului ordin este acesta: statul îți poate acorda o reducere azi, dar o poate lua înapoi mâine. Pentru firme, bonificația de 3% nu mai este o recompensă sigură, ci un avantaj temporar, care depinde de ce va constata ANAF la control.
Kristine Bago sintetizează astfel: „din punct de vedere economic, bonificația nu mai trebuie tratată ca un câștig, ci ca un beneficiu provizoriu, iar din punct de vedere juridic, rămâne sensibilă față de principiul previzibilității și al protecției încrederii legitime a contribuabilului”.
CITEȘTE ȘI: ANALIZĂ Impozitarea progresivă a revenit în discuție. De ce spun specialiștii consultați de Digi24.ro că „România nu e pregătită”
