Fraudele în interiorul firmelor, în topul infracţiunilor economice
Fraudele în interiorul companiilor cresc de la an la an. Fie că vorbim despre fraude simple ori despre atacurile cibernetice ce vizează direct companiile cu influenţă. Corporaţiile din România spun că fraudele economice produse în interiorul firmelor sunt în topul infracţiunilor economice. 40% dintre ele sunt comise de hackeri, iar o treime din fraudele economice au loc din cauza lipsei de educaţie în rândul angajaţilor.
Fraudele economice produse în interiorul companiilor sunt în topul infracţiunilor economice. 40% dintre acestea sunt comise de hackeri, în urma atacurilor cibernetice, spun reprezentanţii companiilor din România.
De fiecare dată atacatorii studiază şi îşi stabilesc ţintele, de cele mai multe ori companii mari. Atacul apare în spatele unui e-mail infectat. Atacatorii au două variante: pot plăti oameni din interiorul firmei care să acceseze mail-ul, ori mizează pe angajaţii ce cad pradă unui fişier infectat. Odată accesat link-ul din email, întreg sistemul este compromis. De aici este doar o chestiune de timp până când atacatorii pun mâna pe datele conturilor bancare şi transferă banii companiei în conturile lor.
Liviu Arsene, specialist în securitate cibernetică: „Fie că sunt email-uri care vizează echipa de HR în care atacatorul se dă drept un aplicant pe un job şi îi trimite un document cu o vulnerabilitate. În general orice atac de succes începe cu un e-mail."
Mihai Rotariu: „Astfel de atacuri pot paraliza complet activitatea unei firme sau a unei instituţii şi de cele mai multe ori exploatează eroarea umană”.
Cei care oferă consultanţă în domeniu spun că, de obicei, companiile apelează la serviciile lor abia după ce au avut de-a face cu fraude economice.
Gabriel Biriş, fost secretar de stat în Ministerul Finanţelor: „Companiile sunt foarte discrete. Preferă să-şi rezolve problemele intern. Atunci când descoperă o fraudă în general concediază, repară şi nu ies public. Toate companiile au fost într-un fel sau altul victima unei fraude. Din păcate, sistemele de combatere a fraudei, interne şi externe, costă. IMM-urile nu prea au posibilitatea să le plătească, decât după ce descoperă că au probleme”.
Gabriel Albu, avocat specializat în dreptul penal al afaceriloe: „Rareori sunt posibile fraude fără participare internă. Pur şi simplu prin talentul unor persoane din exterior. Ei, de regulă, au nevoie de complicitate internă”.
La finele anului trecut a fost adoptată directiva NIS. Aceasta obligă companiile să îşi ia măsuri suplimentare de securitate şi să transmită orice atac cibernetic către Centrul Naţional de Răspuns la Incidente de Securitate Cibernetică.
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News
