Compania minieră Gabriel Resources, care este în proces cu statul român din cauza opririi exploatării de aur de la Roșia Montană, spune că înscrierea acestui sit în patrimoniul UNESCO vine în contradicție cu „obligațiile” pe care România și le-ar fi asumat prin încheierea contractelor de investiții cu firma canadiană și zădărnicește șansele unei rezolvări amiabile a conflictului juridic.
UNESCO recomandă ca exploatările miniere să fie evitate în zonă și să fie luate măsuri suplimentare pentru prezervarea sitului.
Citiți și: Includerea Roșiei Montane în patrimoniul UNESCO. Iohannis: Trebuie să devină un model de punere în valoare prin dezvoltare durabilă
„Aplicația și înscrierea UNESCO sunt în mod fundamental în contradicție cu obligațiile României în temeiul tratatelor sale de investiții în legătură cu investițiile Gabriel, iar aceste acte, împreună cu alte măsuri luate de România, demonstrează în continuare decizia politică a României de a nu aproba proiectul sub nici o circumstanță”, arată Gabriel Resources într-un comunicat redat de G4Media.
O licență de exploatare a zonei fusese eliberată de statul român companiei canadiene Gabriel Resources în 1999. În 2013, canadienii au fost la un pas să primească undă verde pentru demararea activităților miniere, însă protestele de stradă au determinat statul român să oprească orice demers în acest sens.
Compania a dat statul român în judecată în 2017 și cere despăgubiri de 4,4 miliarde de dolari pentru blocarea exploatării de la Roșia Montană. Decizia Curții de arbitraj de la Washington, în procesul statului român cu firma Gabriel Resources, încă nu a fost pronunțată, fiind așteptată abia la începutul anului viitor.
Gabriel Resources consideră că „o dezvoltare minieră atent planificată, durabilă și modernă ar fi fost cea mai bună modalitate de a proteja patrimoniul cultural semnificativ al zonei Roșia Montană și de a ecologiza vasta poluare a mediului care asediază peisajul Roșia Montană astăzi, ca o consecință a exploatării miniere istorice nereglementate. Proiectul ar fi generat, de asemenea, beneficii economice deosebit de importante pentru România și cetățenii săi și mii de locuri de muncă atât de necesare”, se arată în comunicat.
Citiți și: Primarul din Roșia Montană: Includerea în patrimoniul UNESCO „este defavorabilă și pentru comunitate, și pentru țară”
De aceea, susține Gabriel Resources, compania a îndemnat ferm guvernul român să nu continue procedura UNESCO pentru a păstra posibilitatea unei eventuale soluții amiabile a litigiului de arbitraj. Înscrierea în patrimoniul UNESCO subminează această posibilitate, punctează compania.
Citiți și: Victor Ponta, după includerea sitului Roșia Montană în Patrimoniul UNESCO: România nu va mai putea să își exploateze resursele naturale
Comunicatul Gabriel Resources
„Gabriel Resources Ltd. (simbolul de tranzacționare TSXV GBU – „Gabriel” sau „Compania”) constată că cererea României de a înscrie Roșia Montană ca sit al Patrimoniului Mondial UNESCO a fost aprobată de Comitetul Patrimoniului Mondial al UNESCO la 27 iulie 2021, în cea de-a 44-a sesiune din Fuzhou, China. În consecință, „Peisajul cultural minier Roșia Montană”, o zonă care acoperă amprenta proiectului de exploatare a aurului și argintului al lui Gabriel la Roșia Montană („Proiectul”), a fost înscrisă de UNESCO (Organizația Națiunilor Unite pentru Educație, Știință și Cultură) în Lista Patrimoniului Mondial („Înscrierea”) și adăugată în Lista Patrimoniului Mondial în Pericol.
După cum am arătat în informările anterioare, în februarie 2020, guvernul român a reactivat procedura de listare a „Peisajului cultural minier Roșia Montană” ca sit al Patrimoniului Mondial UNESCO („Aplicația UNESCO”), inițiativă care a fost începută în februarie 2016, dar ulterior amânată la cererea guvernului român în așteptarea finalizării cererii de arbitraj ICSID în curs, formulată de Gabriel împotriva României („ICSID Arbitration”).
Aplicația UNESCO a înâmpinat o opoziție puternică din partea comunităților locale din Roșia Montană și din împrejurimi, fapt recunoscut public de miniștrii guvernului român. Mai mult, o astfel de aplicație și Înscrierea sunt fundamental incompatibile cu drepturile pe care grupul Gabriel le-a dobândit pentru a dezvolta proiectul și cu existența în continuare a unei licențe miniere de exploatare pentru zona proiectului.
Aceste acte, promovate de guvernul României, ignoră deciziile existente și valabile ale Ministerului Culturii din România prin care a fost eliminat statutul de sit arheologic protejat pentru o mare parte din zona aferentă proiectului și prin care a fost descarcată zona pentru activități miniere. În plus, cea mai mare parte a patrimoniului cultural pentru care se solicită protecție prin Aplicația UNESCO și care a fost identificată prin programele ample de cercetare arheologică finanțate de Gabriel, ar fi fost protejată în orice caz de proiect, indiferent de Înscriere.
În ciuda continuării arbitrajului ICSID, Gabriel și-a confirmat în repetate rânduri dorința de a ajunge la o rezoluție amiabilă care să permită dezvoltarea Proiectului, precum și valorificarea drepturilor dobândite în legătură cu zăcămintele minerale conturate la Bucium. Gabriel consideră că aprobarea Proiectului, o dezvoltare minieră atent planificată, durabilă și modernă, ar fi fost cea mai bună modalitate de a proteja patrimoniul cultural semnificativ al zonei Roșia Montană și de a ecologiza vasta poluare a mediului care asediază peisajul Roșia Montană astăzi ca o consecință a exploatării miniere istorice nereglementate. Proiectul ar fi generat, de asemenea, beneficii economice deosebit de importante pentru România și cetățenii săi și mii de locuri de muncă atât de necesare.
În acest scop, Compania a îndemnat ferm guvernul român să nu continue procedura UNESCO pentru a păstra posibilitatea unei eventuale soluții amiabile a litigiului de arbitraj ICSID – Înscrierea subminând în mod material această posibilitate.
Aplicația și Înscrierea UNESCO sunt în mod fundamental în contradicție cu obligațiile României în temeiul tratatelor sale de investiții în legătură cu investițiile Gabriel, iar aceste acte, împreună cu alte măsuri luate de România, demonstrează în continuare decizia politică a României de a nu aproba proiectul sub nici o circumstanță.”
Editor : Luana Pavaluca
