Sari la conținut

REPORTAJ. Viaţa la 100 de kilometri în largul Mării Negre

Gazele şi petrolul din Marea Neagră transformă România într-un robinet de resurse. Nu am mai avut nicio carte strategică atât de importantă de la Al Doilea Război Mondial încoace, pe plan internaţional. O echipă Digi24 a filmat pe cea mai mare platformă petrolieră din largul Mării Negre. Jurnaliştii Cătălin Bălan şi Cristian Petrache ne arată cum oamenii care au una dintre cele mai complicate meserii din lume extrag cea mai ascunsă resursă a ţării.

Angajaţii platformei fac naveta cu elicopterul o dată la două săptămâni.

Elicopterul zboară 30 de minute până la platforma centrală. Petroliştii pot rămâne şi o lună dacă elicopterul nu poate zbura din cauza vremii

Regulile de securitate şi de evacuare sunt lege pe platformă.

Şapte platforme, interconectate, extrag gazele şi petrolul din Marea Neagră

Platforma centrală, cea mai mare, este la 100 de kilometri de ţărm

Producţia de petrol şi gaze din Marea Neagră a început în anul 1987 în perimetrul numit Lebăda. Petrolul şi gazele ajung pe ţărm, în terminalul Midia, prin două conducte submarine

Diferenţa dintre adâncimea la care este fixată de solul marin această platformă petrolieră şi locul de unde se extrage petrolul este similară cu cea dintre vârful muntelui Caraiman şi staţiunea Buşteni. Adică aproximativ 2000 de metri, dar sub apă.

30.000 de barili de hidrocarburi sunt extraşi zilnic din adâncuri.

7% din producţia de petrol a României, şi 13% din cea de gaze naturale provin de pe platformele de aici, din Marea Neagră

Petroliştii lucrează la foc continuu pe platformă

30% din producţia mondială de gaze şi petrol provine din mări şi oceane.

1 milion de locuinţe s-ar putea încălzi, în fiecare an cu gazele extrase din Marea Neagră, iar 4,4 milioane de maşini ar putea folosi petrolul extras de aici.

Ultimul zăcământ descoperit în Marea Neagră este estimat la 60 de miliarde de metri cubi

Ar asigura consumul României timp de şase ani, doar din această sursă.