Secretele vinului spumant produs în Panciu
De ani de zile, la petrecerile de Revelion, românii beau vinul spumant produs în podgoria Panciu din judeţul Vrancea.
Tradiţia fabricării acestei băuturi după o metodă specială este păstrată aici de aproape jumătate de secol. Sticlele de şampanie sunt păstrate pentru învechire în hrube din vremea lui Ştefan cel Mare, în încăperi cu o temperatură constantă de 15 grade Celsius.
Cea mai consumată băutură în noaptea dintre ani este şampania. Pentru a ajunge pe mesele românilor, aceasta parcurge un drum lung care porneşte de aici, din beciul domnesc.
Adrian Toma, oenolog: „Metoda de obţinere este metoda clasică, tip Champanoise, ea se remarcă prin a doua fermentaţie a vinului direct în sticla care apare în faţa consumatorului”.
Vinurile de calitate superioară sunt selectate şi ţinute în sticle la fermentare până la doi ani, la o temperatură de 15 grade Celsius, cum este cea din interiorul hrubelor.
Adrian Toma, oenolog: „Sticla este luată din depozitul de fermentare şi adusă pe aceste pupitre pentru a depune drojdia în dop, este o procedură care durează 30 de zile”.
Întregul procedeu se face manual.
Doina Ciobotaru, tehnician vin spumant: „Efectuez operaţiunea de remuaj care constă în mişcarea sticlei cu o singură optime în fiecare zi, pe o perioadă de o lună. Scopul acestui procedeu este de a depozita drojdia care se afla în sticla de şampanie în dop.”
După acest procedeu, sticlele merg pe linia de îmbuteliere, etichetare şi apoi ajung în magazine. Prima şampanie de Panciu a fost destupată în anul 1958, însă legenda beciului domnesc este cu mult mai veche.
Hrubele se întind pe o suprafaţă de 3 km, au un culoar principal cu o lungime de 500 de metri din care pornesc 36 de galerii laterale.
Adrian Toma, oenolog: „Ştefan cel Mare este legat de aceste hrube, se spune că atunci când a participat la întronarea cumnatului său Vlad Ţepeş de la Târgovişte, la întoarcere a popsit în aceste hrube şi aici, după un traseu destul de lung, fiind însetaţi şi înfometaţi, a cerut la o bătrână să-i dea ceva de băut”.
A primit o ulcică cu vin negru, iar de atunci Ştefan Cel Mare a denumit acest soi - băbească neagră. În 1949, hrubele au fost electrificate şi transformate în spaţii pentru păstrarea vinurilor. Şampania produsă la Panciu desfată până şi cele mai pretenţioase gusturi, pentru că aici se produce vin spumant alb şi rose.
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News
